Sasii ardeleni: marire si decadere (II)

Sasii ardeleni: marire si decadere (II)

0 205



Organizarea elecleziastica pana la Reforma


Prepozitura libera a Sibiului depindea direct de Papa. Preotii alesi in acest tinut erau direct subordonati arhiepiscopului de Strigoniu episcopul primat al Ungariei. Acesti preoti s-au unit intr-o fratietate clericala, capitlul Sibiu, si au ales un decan ca purtataor de cuvant. Arhiepiscopul de Strigoniu i-a delegat acestuia, inca din 1264, unele din competentele arhiepiscopale. Preotii alesi ai Tarii Barsei erau la randul lor subordonati arhiepiscopului Strigoniu, iar decanul lor avea la randu-I competente arhiepiscopale.


Parohiile sasesti aflate in afara pamantului regesc s-au unit si ele in capitluri, ramanand initial in subordinea arhidiaconului de acolo.


 


Universitatea Nationala Saseasca


Cu incepere din sec. XIV, autonomia regiunilor sasesti autoadministrate s-a largit continuu, pina ce in anul 1486 Regele Matei Corvin a dispus unificarea tuturor sasilor, care locuiau pe „pamanturile regale”, intr-o „Universitate Nationala” (Universitas Saxonum), ca autoritate administrativa, ce avea sediul in capitala Sibiu. Chiar daca aceasta data nu reprezinta anul de nastere al poporului sasesc, ea este un eveniment important in procesul de formare al sasilor din Transilvania ca natiune politica. In aceasta calitate ei au constituit una din cele trei stari din Dieta, alaturi de nobilimea maghiara si de stratul superior secuiesc. Cel mai inalt demnitar al Universitatii Nationale sasesti era  “Comes saxonum” , “Sachsengraf”, comitele sasilor, ales incepand din 1477. Adunarile Universitatii Sasesti, numite “confluente”  aveau loc primavara, de Sfantul Gheorghe, la 23 aprilie  sau toamna de Sfanta Ecaterina (25 noiembrie), cand deputatii alesi rezolvau probemele curente (administrative, clericale, de problemele breslelor, de jurisdictii, repartizarea impozitelor, participarea la razboaie, precum si de participarea la alte probleme ale tarii) si judecau litiigiile. 


La confluente participau primarul Sibiului, judele regal si judecatorul de scaun, precum si intregul magistrat al Sibiului.


Tot in acest interval, scaunele si districtele erau de obicei reprezentate de primar, judele regal, judecatorul de scaun si de unul sau mai multi senatori. La alegeri sau la luarea unor hotarari fiecare scaun sau district avea un singur vot.


Universitatea Natiunii a existat cu intreruperi pana la 1876 (Dumitrescu-Jippa, Nistor 1976/230-33; Nussb?cher 1994/15f).


 


 (va urma)


Bianca Sorescu

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.