Sarbatorile populare ale lunii martie

Sarbatorile populare ale lunii martie

0 394

1 martie: Martisor; Baba Dochia; Intrarea in zilele Babelor

 Se spune ca dupa cum este vremea in aceasta prima zi a anotimpului, asa va fi toata primavara, dar si vara. De aceasta zi se leaga “martisorul” – obiceiul care da numele lunii. Dupa credinta populara, cine poarta martisor va fi sanatos si va avea noroc.

Martisorul era alcatuit pe vremuri din doua fire de lana, unul alb si unul rosu sau negru, fire care simbolizau cele doua anotimpuri. Acest snurulet era facut de femei, care il legau la gatul si la mana copiilor. Insa nu doar copiii purtau martisorul, ci si tinerii si adultii. Mai mult, snuruletul ce vestea primavara era legat si la coarnele vitelor din gospodarie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospodaria. In timpurile de demult, aceasta zi era inceput de an, moment in care crestea necesitatea oamenilor de a se proteja.

9 martie: Macenicii

In traditia populara, „macenicii” sunt de fapt „Mosii”, simbolizand spiritele stramosilor. In calendarul ortodox, acestia corespund celor 40 de sfinti din Cetatea Sevastiei, care au fost arsi de vii. Se spune ca in aceasta zi, Mosii bat pamantul cu maiurile (mari ciocane de lemn), pentru a scoate caldura si iarba din pamant si pentru a alunga frigul. Obiceiul baterii pamantului cu maiurile (avand ca scop si aducerea sanatatii si norocului pentru oameni) este practicat si de copii, care, in Oltenia si Muntenia, in timp ce lovesc cu betele, striga:
„Intra frig si iesi caldura /
Sa se faca vreme buna / ZAPADA MIEILOR OI
Pe la noi pe batatura!”.

In fiecare an, pe 9 martie, femeile fac macenici din aluat (numiti si „sfintisori”, „bradosi” sau „brandusi”, „brandusei”), modelati in forma de om (forma cifrei opt) sau in forma de albina sau porumbel. Acestia se ung cu miere si se acopera cu nuca pisata. In unele zone, macenicii se pun intr-o zeama dulce de miere, zahar si nuci pisate. O parte din macenici sunt dusi la biserica si dati de pomana oamenilor sarmani.

9 martie (Anul Nou Agrar in calendarul popular) este o zi propice pentru inceperea aratului de primavara. Se spune ca pamantul luat din prima brazda este bun pentru farmece, fiind foarte dorit de vrajitoare.? Se spune ca in ziua de Macenici incep sa soseasca berzele, iar cum va fi vremea in aceasta zi, asa va fi toata primavara.

17 martie: Alexie, Ziua Sarpelui
Alexie este stapanul vietatilor care in timpul iernii stau sub pamant, in scorburi, sub pietre sau in apa. Conform traditiei, in aceasta zi se deschide pamantul (se va inchide peste 6 luni, de Ziua Crucii – 14 septembrie) si incep sa iasa ganganiile. Cele doua momente in care se deschide si se inchide pamantul marcau in calendarul popular cele doua anotimpuri principale – vara si iarna.ziua sarpelui
Legenda spune ca, in timp ce Dumnezeu curata pamantul de ganganii, s-a intalnit cu Alexie, care mergea spre mare. Domnul i-a incredintat cufarul in care pusese vietatile, rugandu-l sa-l arunce in apa. Ajuns la destinatie, Alexie nu a putut rezista insa curiozitatii si a deschis cufarul, astfel incat toate acestea s-au raspandit din nou pe pamant. Alexie a incercat sa le adune.
Ca sa ii fie mai usor, dar totodata ca sa-l pedepseasca, Dumnezeu l-a transformat intr-un cocostarc.

Ziua lui Alexie se mai numeste, in diferite regiuni si „ziua sarpelui”, „ziua pestelui” sau „retezatul stupilor”, pentru ca reptilele incepe sa-si faca aparitia, in cautarea soarelui, pestii incep sa se zbata in ape, iar albinele ies din stupi.

25 martie: Buna Vestire (Blagovestenia, Ziua Cucului)

Buna Vestire este sarbatoarea vestii cele bune pe care Sf. Arhanghel Gavriil i-a adus-o Fecioarei Maria. Este o zi in care nu se munceste, acesta fiind un pacat foarte mare. Traditia spune ca, daca faci mamaliga si o arunci in apa, pestii vor muri, iar daca aceasta este pusa pe pomi, ei nu vor mai rodi.

Apa adunata din neaua stransa in aceasta zi are functii magice, femeile folosind-o in timpul anului pentru a se feri de diferite boli. Pe 25 martie oamenii bat clopotele si fac mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele. Pomii fructiferi sunt amenintati cu securea, pentru a-i determina sa rodeasca. In acelasi scop, in Banat se toarna putina tuica la radacina pomilor.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.