Sarbatori populare: Teclele
In ziua de 24 septembrie, crestinii sarbatoresc pomenirea Sfintei Marii Mucenite si intocmai cu Apostolii Tecla. Aceasta sfanta a fost din cetatea Iconiei, nascuta fiind de Teoclia, de bun neam si slavita. A invatat cuvantul credintei de la marele Pavel Apostolul, cand acesta invata in casa lui Onisifor. Iar sfanta cand a venit la credinta era de optsprezece ani, logodita fiind cu Tamir. Si nebagand seama focul in care s-a aruncat, nici de logodnic, a urmat lui Pavel. Iar dupa aceea mergand la Antiohia, a fost data la fiare salbatice de Alexandru, si la tauri ca sa o impunga si sa o sfarame; si izbavindu-se de toate cu darul lui Dumnezeu, si propovaduind prin multe locuri pe Domnul Iisus Hristos si tragand pe multi catre credinta in Hristos, s-a dus la patria sa, unde petrecand cu singuratate intr-un munte, ce se zice vechea Selevchie si facand multe puteri de minuni, a parasit viata, despicandu-se o piatra si primind-o. Iar toata vremea vietii sale a fost nouazeci de ani.
Credinte populare
Romanului din societatea traditionala i-a fost mereu teama de niste forte malefice (fiinte fantastice), care, in credinta omului de atunci, planau in atmosfera, periclitand oricand viata si bunurile sale. Pentru a fi imbunate, si nu incitate sau suparate, in anumite zile, special consemnate in calendarul popular, aceste „fiinte” erau celebrate prin sarbatori, aducandu-li-se chiar si ofrande. Dintre cele mai periculoase asemenea inchipuiri, un loc aparte il ocupau Teclele. Teclele erau, candva, in societatea arhaica, niste reprezentari mitice, foarte periculoase, aducatoare de foc, boli si, mai ales, aducatoare de lupi in zonele locuite sau locuibile, de aceea sarbatoarea populara dedicata lor (24 septembrie) era tinuta mai mult in mediile pastorale si mai putin in celelalte
De fapt, ca si in alte cazuri, aceste forte fantastice au preluat, dupa aparitia crestinismului, numele si data de celebrare a Sfintei Mucenice Tecla din calendarul crestin ortodox. In unele sate se credea ca Teclele sunt in numar de trei, fiind astfel numite si Strefetitele sau Tresfetitele.
In zonele deluroase, dar mai ales in cele montane, Teclele se sarbatoreau, fiind tinute cu mare grija si mai ales cu teama, crezandu-se ca acestea ar provoca incendii si ca ar proteja lupii, salbaticiunile fiind dirijate catre turmele de oi sau chiar catre gospodarii. De aceea, in aceasta zi, odinioara, nu se lucra nimic: nu se rasneau grauntele, morile de apa erau oprite, cositul interzis, la fel mersul cu caruta in padure, nici nu se matura prin casa si, in general, nu se foloseau uneltele ascutite. Deci, la fel, ca si Filipii, aceste forte distrugatoare puteau fi domolite doar prin severe interdictii de munca, in zonele pastorale acestea privind, in ziua dedicata lor, prelucrarea lanii si a pieilor. Local, Teclele erau sarbatorite si in Zilele Berbecarilor (26-29 septembrie), de teama ca lupii sa nu atace berbecii in imediata apropiere a momentului imperecherii oilor (14 octombrie – Slobozitul berbecilor sau Nunta oilor).
Ce se spune in popor despre aceasta zi:
?• Teclele pazesc cu mare strasnicie, crezandu-se ca sunt rele de foc si de lupi. La casa celui care va indrazni sa lucreze, lupii vor veni si vor manca berbecii si oile.
?• Incep sarbatorile de toamna consacrate lupilor. Teclele(Berbecarii) viseaza pazirea berbecilor de lupii care incep sa dea tarcoale.
