Sarbatoarea celor trei mari ierarhi: Vasile, Grigore si Ioan
Cinstirea celor trei mari ierarhi ai Bisericii, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, in aceeasi zi de 30 ianuarie, arata unitatea de credinta a tuturor crestinilor. Ei au fost unii dintre cei mai mari invatati ai crestinismului si de aceea sunt ocrotitorii spirituali ai scolilor teologice. Prin viata lor plina de sfintenie, prin inalta lor cugetare la cele dumnezeiesti, prin activitatea lor in Biserica, ei sunt si astazi modele de traire spirituala si de impletire a stiintelor cu teologia. Cei Trei Ierarhi au trait toti cam in aceeasi vreme, adica in secolul IV, si toti trei au adus Ortodoxiei si Bisericii stralucirea sfinteniei unor oameni cu inalta stiinta de carte. Sfintii Trei Ierarhi au dus o lupta grea si fara incetare, pentru adevarata intelegere, pentru pazirea dreptei credinte apostolice, cu privire, la dogma Sfintei Treimi, cea mai de seama Taina a credintei crestine. Ierarhii s-au asemanat intre ei si prin slabiciunea lor trupeasca. Toti trei au avut o sanatate plapanda. In slabiciunea vasului lor trupesc a salasluit taria cea neasemanata a Duhului. Impodobiti cu asemenea daruri, Sfintii Trei Ierarhi au fost slaviti in toata lumea crestina, indeosebi, in imparatia dreptcredincioasa de rasarit. Cu toate acestea, acum aproape o mie de ani in urma, slavirea lor ajunsese pricina de dezbinare intre credinciosi. Erau crestini care-l socoteau pe Vasile mai mare dintre cei Trei Ierarhi ca unul care, ca nimeni altii, a unit cuvantul sau cu fapta. Altii, coborandu-l pe acesta si pe Ioan, il socoteau fruntas pe Grigorie, cuvantatorul de Dumnezeu, pentru puterea si adancimea gandului. Altii, dadeau intaietate lui Ioan, indemnator la aspra pocainta. Neintelegerea ajunsese atat de mare, incat crestinii se impartisera in cete, care se dusmaneau intre ele. Obiceiuri si traditii • In credinta populara, cei trei ierarhi erau trei doctori vindecatori de boli; Nu se lucreaza fiind rau de ars, de friguri si de paguba; • In aceasta zi trebuie sa dam o lumanare de pomana, pentru ca intreaga viata sa fie luminata. • Se zice ca in aceasta zi Maica Domnului a iesit la biserica cu pruncul Iisus, uitand ca n-a implinit inca 40 de zile de la nastere. S-a intors, pana la termen (2 februarie), si a facut o famioara (marama) pentru biserica. • Se zice ca preotul nu spune ce sarbatoare este, ca-i moare preoteasa. • Celui ce lucreaza in aceasta zi i se stramba mintile. • E rea de lovituri; Se serbeaza pentru a nu ramane orbi. • Fetele fac vraji pentru a li se arata ursitul: nu lucreaza si nu mananca decat paine si sare.
• Se crede ca in aceasta zi incolteste graul sub zapada, cel care a ramas neincoltit de cu toamna.
