Saracia – afecteaza intelectual copiii

Saracia – afecteaza intelectual copiii

0 149

Printre efectele crizei
Saracia – afecteaza intelectual copii

Un nou studiu demonstreaza cercul vicios care ii face pe copiii saraci sa aiba mai putine sanse de succes in scoala si astfel sa obtina calificari mai slabe care sa duca la slujbe mai prost platite si sa perpetueze starea de saracie de-a lungul mai multor generatii, informeaza cotidianul The Washington Post.
Stresul cronic, rezultat al cresterii intr-un mediu sarac, are un impact direct asupra creierului, cel mai mult avand de suferit capacitatea de memorare a copiilor din familii sarace.
„Exista foarte multe argumente care probeaza faptul ca familiile sarace traiesc sub imperiul unor puternici factori de stres, iar acest stres are multe consecinte nefaste asupra creierului, afectand dezvoltarea cognitiva a copiilor din aceste familii”, comenteaza Gary W. Evans, profesor de ecologie umana la Cornell University din Ithaca, New York, coordonatorul acestui studiu.
Avand in vedere criza economica actuala care impinge si mai multe familii sub pragul saraciei, acest studiu deschide o cale spre intelegerea efectelor pe termen lung pe care le are saracia si stresul asociat pauperitatii in ceea ce priveste dezvoltarea intelectuala a copiilor.
„Este o descoperire foarte importanta care demonstreaza felul in care experientele de viata influenteaza atat creierul cat si restul organismului”, comenteaza si Bruce S. McEwen, seful laboratorului de neuroendocrinologie de la Rockefeller University din New York.

Studiile anterioare care doreau sa explice diferenta dintre nivelul de succes in viata atins de copiii din familii sarace comparativ cu cei din familiile normale sau bogate, s-au axat pe cautarea anumitor factori genetici care influenteaza gradul de inteligenta sau pe identificarea unor factori care polueaza mediul in cartierele sarace, asa cum ar fi plumbul si nu in ultimul rand pe ideea ca in cazul familiilor sarace copiii sunt crescuti fara a fi stimulati intelectual.
„Oamenii de stiinta au formulat ipoteze care sustineau ca fie factorii genetici , fie cei de mediu, ii fac pe unii copii din familii sarace sa nu se descurce in scoala”, sustine Martha Farah, directorul centrului pentru neurologie cognitiva de la University of Pennsylvania. „Printre factorii legati de experienta de viata mai redusa a copiilor saraci se numara faptul ca acestia nu fac atat de multe excursii sau vizite la muzee, au mai putine jucarii, au parinti care nu dispun de educatia necesara sau de timpul si energia de a-i stimula intelectual citindu-le sau stand de vorba cu ei etc.”, mai adauga ea.
Insa prof. Gary W. Evans, care a adunat timp de 14 ani date detaliate despre situatia a 195 de copii din familii aflate sub sau deasupra limitei de saracie, a incercat sa descopere daca stresul cronic asociat saraciei are vreun rol in diminuarea performantelor scolare ale copiilor saraci si implicit in scaderea sanselor de succes in viata ale acestora.
„Cunoastem faptul ca familiile sarace traiesc sub foarte mult stres. Atunci cand esti sarac poti sa ai probleme legate de locuinta, exista mai multe conflicte intre membrii familiei, orice factura ce trebuie platita reprezinta o problema in plus, iar ca rezultat astfel de familii se pot muta mai des ingreunand procesul de adaptare, integrare si socializare a copiilor in colectivitatile scolare. De asemenea, acesti copii sunt deseori martori ai violentelor domestice sau victime ale abuzurilor savarsite de cele mai multe ori chiar de parinti”, mai sustine prof. Evans.
In cadrul noului studiu echipa coordonata de prof. Evans a inregistrat nivelul de stres suportat de fiecare copil din cei 195 apeland la reprezentarea scalara denumita „incarcatura alostatica”. Copiii au primit calificative pe aceasta scala pornind de la nivelul hormonilor de stres cortizol, epinefrina si norepinefrina inregistrat intre varsta de 9 si 13 ani. De asemenea cercetatorii au masurat tensiunea arteriala si indicele masei corporale a copiilor.
„Toti acestia sunt idicatori de stres”, a explicat prof. Evans al carui studiu a fost publicat in ultimul numar al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences.
Subiectii au fost supusi unot teste si evaluari si dupa varsta de 17 ani pentru a le fi masurata capacitatea cognitiva si memoria activa care are o importanta cruciala in procesul de invatare. „Oamenii fara o memorie activa buna nu au un vocabular dezvoltat si au probleme pana si in a retine un numar de telefon”, a mai explicat el.
Dupa ce oamenii de stiinta au corelat datele stranse, privind perioada in care copii au trait in saracie, incarcatura lor alostatica si capacitatile memoriei active dupa varsta de 17 ani, au putut identifica o legatura clara intre acesti factori – cu cat au trait mai mult timp in conditii de saracie, cu atat este mai mare valoarea incarcaturii alostatice si cu atat sunt mai slabe rezultatele in testele privind memoria activa. Astfel, cei care si-au petrecut intreaga copilarie in conditii de saracie au obtinut rezultate cu peste 20% mai slabe in testele de memorie activa decat cei care nu au fost niciodata saraci.
„Cu cat un copil isi petrece mai mult timp in conditii de saracie, cu atat va avea o memorie activa mai slaba, relatie de cauzalitate ce poate fi explicata prin nivelul ridicat de stres cronic la care un astfel de copil este expus”, a mai explicat prof. Evans, adaugand ca noile standarde ale educatiei si politicile guvernamentale care au drept scop imbunatatirea rezultatelor scolare ale copiilor, trebuie sa tina cont de nivelul de stres suportat de acestia acasa.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.