Romanii de peste hotare isi cer drepturile
Romanii basarabeni, bucovineni si transnistreni se considera discriminati in raport cu romanii din tara de origine si isi cer drepturile. Sambata, nemultumirile acestora au rabufnit intr-un miting desfasurat in fata Palatului Cotroceni, la care au participat in jur de 100 de persoane, in special tineri.
Scopul acestei actiuni a fost de a sensibiliza autoritatile romane in legatura cu problemele cu care se confrunta romanii basarabeni, bucovineni si transnistreni. Mai mult, pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta, acestia au cerut o intrevedere cu presedintele Traian Basescu.
La actiunea organizata de asociatiile Hyde Park din Chisinau si Consiliul National al Reintregirii, manifestantii au apreciat ca romanii din afara granitelor sunt afectati de o politica discriminatorie si ca solicitarile acestora au fost ignorate.
Presedintele Organizatiei Hyde Park, Ghenadie Brega, a declarat ca toate intalnirile de pana acum cu oficialii nu au avut nici o finalitate, motiv pentru care cer o intrevedere cu seful statului.
O vina pe care participantii le-o imputa autoritatilor este aceea ca tinerii veniti sa invete prin programele guvernamentale – in prezent sapte-opt mii – sunt nevoiti sa renunte la studii pentru ca taxele pentru cazare si masa sunt de trei ori mai mari decat bursa de o suta de lei. De aceea, acestia considera ca bursa ar trebui sa fie macar dublata.
Apoi, nemultumitii se plang ca doar aproximativ 5% dintre romanii venit de peste granita in Romania lucreaza legal, restul fiind nevoiti sa munceasca la negru.
Presedintele Hyde Park a adaugat ca nu este normal ca romanii din Serbia si Ucraina sa intre in tara cu viza si ca aceeasi restrictie va fi aplicata si basarabenilor de la 1 ianuarie 2007. Potrivit acestuia, cei care fac parte din familii mixte sunt constransi sa paraseasca teritoriul romanesc o data la trei luni, daca nu-si fac acte de sedere temporara, care, oricum, sunt „costisitoare si umilitoare”.
Protestatarii au cerut deblocarea procesului de redobandire a cetateniei romane, pierduta in 1940, pentru a putea sa munceasca legal in tara.
Un miting similar a fost organizat in 27 octombrie, in fata Palatului Victoria, cand protestatarii au cerut ca Ministerul Justitiei sa urgenteze solutionarea celor peste 40.000 de dosare pentru redobandirea cetateniei romane pentru basarabeni, bucovineni, transnistreni. Ei spun ca nu este corect nici faptul ca cei care au obtinut documente de identitate romanesti (pasaport sau buletin de identitate) nu pot calatori in Uniunea Europeana decat dupa o perioada de patru ani de la primirea actelor.
Dupa 1991, cand a fost adoptata Legea cetateniei romane, pana in 2006, doar 2,2 la suta din cele 4,5 milioane de romani cati exista dincolo de Prut, sustine Brega.
?
Pana la intrevederea cu presedintele roman, cele doua organizatii sunt decise sa organizeze o noua actiune de protest, pe 10 decembrie, de Ziua Internationala a Drepturilor Omului.
