Romania rurala a ramas tot inapoiata!

Romania rurala a ramas tot inapoiata!

0 444

Doua treimi din gospodariile din Romania rurala nu au toalete in locuinta, persoanele respective folosind  privatele din curte, potrivit datelor de la nivelul anului 2014, publicate, vineri, de Comisia Europeana. 80% din toate persoanele asistate social din Romania traiesc in mediul rural. In raportul de tara, Comisia Europeana face jumatatii rurale a Romaniei o radiografie ingrijoratoare.
In primii sai 8 ani ca membra a Uniunii Europene, Romania rurala, care reprezinta 46% din populatia tarii, nu a reusit sa iasa din starea primitiva in care se gasea la aderarea la UE.
In 2014, 27 % din populatia rurala era conectata la sistemul public de alimentare cu apa (92,7 % in zonele urbane) si doar 5,3 % era conectata la sistemul de canalizare (82,8 % in zonele urbane).
Conform CE, doar 34 % din gospodariile din mediul rural aveau o toaleta in interiorul locuintei, in anul 2014. Totusi, procentul gospodariilor cu toaleta in locuinta s-a dublat in primii 8 ani de aderare a tarii la UE, Romania inapoiata potrivit statisticilor.
Accesul limitat la serviciile de baza are un impact negativ asupra calitatii vietii„, atrage atentia Comisia Europeana, in recomdarile specifice de tara emise vineri.
Populatia rurala romaneasca are si cel mai mare grad de saracie in randul persoanelor incadrate in munca, din toata Uniunea Europeana. Practic, in cazul a  20% dintre romanii din mediul rural care au un loc de munca, veniturile obtinute nu sunt suficiente pentru a-i scoate din saracie.
„Veniturile reduse asociate cu agricultura de semisubzistenta sunt cauza ratei celei mai ridicate a saraciei persoanelor incadrate in munca din Uniunea Europeana (20 %) si o concentratie a saraciei monetare in zonele rurale (71 %)” – arata CE.
55% dintre toti locuitorii zonelor rurale sunt expusi riscului de saracie sau de excluziune sociala (in comparatie cu 31 % in orasele mici si suburbii si 28 % in orasele mari).

Ponderea ridicata a sectorului informal si neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv se traduc prin perspective defavorabile in materie de pensii.
„In plus, aproximativ 80 % din beneficiarii asistentei sociale traiesc in zone rurale” – precizeaza CE.
De precizat ca, in perioada 2007 – 2014, Romania a cheltuit din fonduri europene 12,84 miliarde de euro in agricultura si dezvoltarea satelor.

Tabloul Romaniei rurale, schitat de CE, continua astfel:

  • Conform Institutului National de Statistica, drumurile rurale reprezinta 38 % din toate drumurile publice. Cu toate acestea, calitatea drumurilor este mult mai scazuta in zonele rurale: aproximativ 72 % sunt acoperite cu pietre si pamant, ceea ce ingreuneaza utilizarea lor pe timp de ploaie, si mai putin de 10 % au fost catalogate ca fiind modernizate in 2014 .
  • „Infrastructura rutiera slab dezvoltata limiteaza cresterea economica in zonele rurale. Numai jumatate din toate comunele au acces direct la reteaua nationala de drumuri. Mijloacele limitate de transport public si privat, impreuna cu un nivel ridicat al cheltuielilor pentru naveta, pot actiona ca un obstacol in calea gasirii unui loc de munca alternativ in zonele urbane” – comenteaza Bruxelles-ul.
  • Accesul limitat la internet de banda larga afecteaza infiintarea de intreprinderi si cresterea economica in zonele rurale. In 2015, retelele fixe in banda larga aveau o acoperire de 81 % din locuintele din zonele rurale (fata de 91 % in UE), dar numai 45 % din locuintele acoperite aveau un abonament (fata de 63 % in UE).INS
  • Lipsa competentelor digitale explica in parte de ce atat de putine gospodarii au un abonament.
  • Nivelul scazut de instruire al locuitorilor din mediul rural afecteaza dezvoltarea economica si a capitalului uman, precum si incluziunea sociala. In perioada 2013-2014, doar 84 % din copiii din mediul rural cu varsta cuprinsa intre trei si cinci ani erau inscrisi in sistemul de invatamant prescolar (90 % in zonele urbane).
  • Rata bruta de scolarizare in invatamantul primar si in cel secundar inferior a fost de 84 % (97 % in zonele urbane). In 2012/2013, doar 22 % dintre participantii la programe de tip „a doua sansa” au fost din zonele rurale, chiar daca rata de parasire timpurie a scolii este mult mai ridicata in aceste regiuni.
  • In 2013, numai 5 % din tinerii din mediul rural cu varsta cuprinsa intre 14 si -24 de ani au absolvit o forma de invatamant superior (20 % in zonele urbane)
  • Parasirea timpurie a scolii este in principal o problema rurala, adesea legata de saracie. Aproape unul din trei copii din zonele rurale paraseste scoala inainte de clasa a noua. Printre factorii care contribuie la parasirea timpurie a scolii, mentionati in cadrul strategiei nationale, se numara saracia, munca sezoniera prestata de copii, nivelul limitat de instruire a parintilor, un grad redus de accesibilitate a serviciilor de educatie si infrastructura limitata.
  • O treime din scolile rurale nu indeplinesc cerintele sanitare, aproape jumatate nu beneficiaza de alimentare corespunzatoare cu apa si o cincime dintre acestea nu sunt conectate la canalizare, cu riscurile aferente pentru sanatate. Mai mult de jumatate nu sunt incalzite suficient.Eurostat 1
  • Imbatranirea populatiei si emigratia creeaza probleme sociale suplimentare. Multi copii sunt lasati in tara de catre parintii care lucreaza in strainatate si au nevoie de ingrijiri specifice, insa furnizarea de servicii de ingrijire a copiilor si de servicii sociale este destul de limitata. Zonele rurale tind sa aiba o cota mai mica din populatia in varsta de munca, iar imbatranirea populatiei tinde sa fie mai pronuntata. Acest lucru exercita o presiune asupra capacitatii de a lucra terenurile agricole, scade productivitatea sectorului si tinde sa limiteze inovarea si utilizarea de tehnici noi. Aproape 60 % dintre beneficiarii platilor directe (care detin 25 % din totalul terenurilor arabile) au peste 60 de ani.
  • Accesul limitat la serviciile medicale afecteaza rezultatele in domeniul sanatatii. Asigurarea de sanatate are o acoperire scazuta (76 %, fata de 95 % in zonele urbane in 2014, potrivit Casei Nationale de Asigurari de Sanatate).
  • Inegalitatile in materie de sanatate dintre zonele rurale si cele urbane se reflecta in rata mult mai ridicata a mortalitatii infantile, in speranta de viata mai scazuta si ratele mai reduse de vaccinare a copiilor.

Sursa: HotNews.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.