România drogată
Sindromul găinii decapitate. Corpul, fără cap, se zbate haotic, lovindu-se sălbatic de copaci, de garduri, de pământ până se goleşte de sânge şi rămâne inert. Acele câteva secunde de zbatere sunt ilustrarea perfectă a ceea ce mai este în stare să facă un trup după ce a fost decuplat brusc de la cenzura creierului său.
Constatăm zilnic, la ştiri, cum suntem invadaţi de grozăvii. Comise de oameni, nu de natură sau de forţe obscure. Crime, sinucideri, acte nebuneşti generate de creiere bolnave. De creiere inundate de dopamină. Care dopamină este generată de consumul dement de droguri în căutarea cu orice preţ a unei euforii iluzorii.
În locul anunţatei Românii educate ne-am pricopsit cu o Românie drogată.
Fenomenul s-a generalizat. Şcolile au devenit principalul debuşeu al afacerii cu droguri. Copii de 10 – 12 ani sunt amăgiţi cu ideea unei fericiri imediate, la îndemână, apoi sunt abandonaţi, o vreme, ca să cadă în prăpastia realităţii fără speranţă. După care intervin “salvatorii”, care le flutură pe la nas remediul minune împotriva disperării, de data asta contra cost, şi treaba e făcută.
Şcoala reprezintă doar pepiniera pentru marile festivaluri dedicate tinerilor. Citiţi aici şi cruciţi-vă ce abundenţă de festivaluri muzicale (şi nu numai) cotropeşte fiecare colţişor de ţară cu “potenţial” de a adăuga noi consumatori. Costineşti, Cluj Napoca, Vama Veche, Bucureşti, Timişoara au devenit cuvinte cheie, destinaţii inspiraţionale. Astfel de “fabrici de bani negri din prafuri albe” apar ca ciupercile, peste tot, cu randamente miraculoase, pe măsura sărăciei si nefericirii fără remedii.
Să nu credeţi însă că viciul drogangelii este rezervat doar pauperilor şi debusolaţilor. Ăştia sunt pe ieftineală şi chimicale: metadonă, speed, ecstasy.
Există însă şi drogaţii de elită, cei care au bani şi caută cu disperare energie, inspiraţie, senzaţii tari. Cei mai mulţi dintre aceştia se regăsesc printre corporatişti, artişti, influenceri, sportivi, îmbogăţiţi peste noapte, beizadele ale “babachii”, cei loviţi de spleen şi care nu mai ştiu ce să-şi dorească. Ei o ard superior, cu cocaină şi alte scumpeturi care le dilată nara şi le irigă sinapsele. Îi recunoşti, în general, după vâna care li se zbate la tâmplă, după privirea bâjbâind neantul, dar, mai ales, după pierderea tot mai frecventă a simţului realităţii şi măsurii.
În ultima vreme, stimulat de mizele a patru rânduri de alegeri cu un potenţial enorm de a-i mobiliza pe oportunişti, observăm manifestându-se în forţă un drog din altă categorie de luat minţile: drogul puterii.
Sunt două subiecte care ţin de săptămâni bune prima pagină a jurnalelor de ştiri: renovarea, cu 7 milioane de euro, a unei vile de protocol din Bucureşti şi anunţarea candidaturilor pentru primăria capitalei.
Fiecare dintre aceste subiecte are câte un protagonist: Klaus Iohannis, respectiv Nicuşor Dan.
Ce constat, cu lehamite dar fără să fiu surprins, este că ambii menţionaţi mai sus se comportă ca nişte paraşutaţi din lumea oniricilor într-o altă lume, pe care o dispreţuiesc şi o cred a proştilor creduli.
Drogul puterii la Klaus Iohannis se manifestă prin gonflare şi faraonizare. Gonflarea îi dă iluzii de grandoare, faraonizarea îl lasă fără egali. Neavând egali nu are cui să merite a da explicaţii. Că doar nu o să se coboare la interlocutori sub rangul său.
Nimeni din partea autorităţilor nu îndrăzneşte să recunoască pentru cine se pregăteşte acea piramidă – mausoleu de 7 milioane de euro. Ceea ce înseamnă că se pregăteşte exact pentru faraon. Căci, dacă nu ar fi aşa, Tutankamonul de la Cotroceni ar putea, simplu, nega.
“Zi-ne, bă, că vila de 7 milioane de euro nu e pentru tine şi că nu o vei accepta!”.
Dar nu ne zice! Cum să ne zică? Grandomania e una dintre semnăturile drogului puterii. Vreţi să intre faraonul în sevraj?
La Nicuşor Dan drogul puterii se manifestă diferit. El doar vrea încă o dată jucăria de la primărie, pentru că i-a plăcut să blocheze puzuri şi să dezrădăcineze palmieri. Nu contează că după 4 ani de muţenie şi chiul sistematic de la datorie nu lasă nimic edificat în urma lui. El mai vrea încă o dată la butoane, doar din ambâţ şi pentru că îl excită şantierele lăsate în paragină. Iar useriştii lui Drulă, cu toată cohorta lor de corporatişti inspiraţi prin inspirare, îl susţin orbeşte pe Nicuşor, pe principiul că dacă el i-a făcut merită să fie lăsat ca tot el să-i omoare.
Cam asta e jalnica realitate a momentului: România a ajuns o ţară drogată pe mai multe niveluri şi cu mai multe tipuri de droguri. Pe lângă drogurile de prizat, inhalat, injectat pe care şi le asumă cu seninătatea propriei inconştienţe fiecare consumator pe persoană fizică, după cum îl condamnă mintea şi voinţa precare, ne confruntăm acum şi cu manifestări, din ce în ce mai agresive, ale drogului puterii.
Klaus Iohannis şi Nicuşor Dan nu sunt singurele victime ale acestui drog. Am putea ilustra cu isprăvi chiar mai şocante, care demonstrează alienări ajunse până la pragul afecţiunilor psihice, ale altor politicieni pe val (George Simion, Diana Şoşoacă etc.) pe care contactul cu tăriile puterii i-a transformat în adevărate pericole publice. Nu este însă scopul acestui articol să facă un inventar complet.
România drogată înseamnă o ţară ajunsă în mare pericol. Care trebuie să se trateze urgent dacă nu vrea să ajungă în situaţia găinii decapitate.
Să începem de la vârf, cu măsuri clare şi ferme. Doar astfel vom obţine un impact cât de cât dătător de speranţe.
De exemplu să desecretizăm urgent actele necesare şi să aflăm, fără dubiu, pentru cine şi de către cine a fost ordonată renovarea de 7 milioane de euro a vilei RAPPS din Bucureşti.
În încheiere un mesaj adresat cu bune intenţii, ca de la bărbat la bărbat (deci fără false formule protocolare), domnului preşedinte Iohannis.
„Klaus Iohannis, drogul puterii te-a copleşit într-atât încât ţi-ai pierdut chiar şi instinctul de conservare?
Dacă vrei să ieşi cât de cât onorabil din penibilul acestei situaţii organizează urgent o conferinţă de presă, până nu e prea târziu, şi promite: “Chiar dacă mi se va propune, nu voi accepta să mă mut, după terminarea mandatului, în acea vilă”.
Nu mai dispreţui în exces! Şi nu mai miza pe protecţia tăcerii. Umanizează-te acum, în ceasul al doisprezecelea, măcar atât cât să nu li se mai pară copiilor că eşti un robot. Fă o graţiere până nu ţi se termină cei 10 ani de mandat. Simulează un minim de empatie şi mai stăvileşte-ţi fumurile de grandoare.
Învaţă ceva din lecţia Băsescu. Altfel va fi greu, dacă nu imposibil, cu dezintoxicarea de drogul puterii, după ce un nou preşedinte se va instala la Cotroceni”.
Da așa este căci IEROPA este toată sub o stare de asediu al Globaliștilor care cu drogurile vor sa distrugă noua generație căci deja în Amsterdam tinerii cu arme de asalt atacă direct vămile din port pentru a pune mâna pe drogurile cele devenite vitale pentru ei și situația este identică in toate țările vestice lucru care se pare că Autoritățilii dau din colț în colț deci ATA E….
Căit despre Dulapul de la Cotroceni ce pretenții poți să ai de la un infatuat înnebunit să obțină o sinecură IEUROPEANA că să se ascundă după imunitatea EU după fusta ? von d’en Pfizer. Dezgustător