ROMANI!!! SUNTEM CU APROAPE 3 MILIOANE MAI PUTINI!

ROMANI!!!
SUNTEM CU APROAPE 3 MILIOANE MAI PUTINI!

0 96
PopulaÅ£ia României la recensământul din octombrie 2011” (Editura Compania, 2012)
Profesorul Vasile Gheţău, este o personalitate ÅŸtiinÅ£ifică de notorietate internaÅ£ională (între altele, expert ÅŸi cercetător al Centrului Demografic al ONU în România între 1974 ÅŸi 1984, director al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, consultant al ONU în probleme de analiză demografică aplicată. Este socotit cea mai competenta autoritate stiintifica în statistica populaÅ£iei.Prin apariÅ£ia acestei analize a rezultatelor provizorii ale Recensământului PopulaÅ£iei ÅŸi LocuinÅ£elor din octombrie 2011, ÅŸcoala demografică românească de bună tradiÅ£ie, prin prodigiosul ei continuator, avertizează tot ce înseamnă conÅŸtiinţă naÅ£ională ÅŸi voinţă de dăinuire nationala , asupra celui mai mare pericol existenÅ£ial: încetarea procesului de reproducere biologică ÅŸi socială a poporului român!!
Prima constatare surprinzatoare: SUNTEM CU APROAPE 3 MILIOANE MAI PUTINI! Rata mortalităţii generale depăşeÅŸte cu 2,9 % rata natalităţii! PopulaÅ£ia actuală stabilă a României -19.043.000 – este cea înregistrată în 1965, în conditiile în care atunci se observa o creÅŸtere naturală anuala de 115 mii persoane. Din pacate, în prezent se estimează o scădere naturală de 55 mii persoane (p. 11).
Declinul permanent al populaÅ£iei României, (de 2.638.000 persoane!) constatat de la recensământul din 2002, a avut loc în condiÅ£iile în care populaÅ£ia lumii sporeÅŸte, iar durata medie a vieÅ£ii este în creÅŸtere. Doar Traian Basescu se face ca aceasta mare drama, nu exista , interesandu-l doar  un numar cat mai mare de romani …in acte, la R E F E R E N D U M !!
 
România – sursă a migraÅ£iei externe.  
Analiza componentelor declinului populaÅ£iei din România arată că 2.214.000 reprezintă migraÅ£ia externă negativă, iar 424.000 scăderea naturală (p. 11).
Declinul populaÅ£iei României se înscrie în tendinÅ£a europeană. Potrivit politologului francez Roland Hureaux, declinul demografic care ar putea semnifica, pe termen lung, ieÅŸirea Europei din istorie! Potrivit estimărilor OECD, numărul imigranÅ£ilor ar trebui să fie de 5-10 ori mai mare pentru a neutraliza efectele îmbătrânirii populaÅ£iei din Europa.
Numărul avorturilor din România, din 1958 până în 2010, depăşeÅŸte numărul populaÅ£iei stabile recenzate în octombrie 2011! Din pacate, la noi, media avorturilor este de trei ori mai mare decât cea a ţărilor vestice!!
Totalul avorturilor  (al celor raportate oficial, care nu includ sectorul medical privat) pentru intervalul menÅ£ionat este de 21.547.891. Adica inca o Romanie! Este enorm!!
Numai in ultimii 20 ani s-au înregistrat peste 11 milioane de avorturi, aproape jumătate făcute de femei tinere, până în 30 de ani. Cifrele, deÅŸi copleÅŸitoare, sunt mai mici decât cele reale, întrucât datele sunt subraportate. În anul 2000, clinicile private au efectuat 80.000 de avorturi, care nu au fost raportate în statisticile oficiale.
Åži datele recente publicate de OrganizaÅ£ia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că România are cea mai mare rată a avorturilor din Europa – 480 de avorturi la fiecare 1.000 de născuÅ£i vii, ceea ce reprezintă si… cea mai scazuta natalitate din Europa! Totodată, România are una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii materne, cu 27 decese la 100.000 de născuÅ£i vii. Numai Albania ÅŸi Republica Moldova au o rată mai mare a mortalităţii materne, de 31 ÅŸi, respectiv, 32.
Din decembrie 1989 – de cand "s-a dat liber la avorturi, ba chiar sunt incurajate!!" până în 2008 au avut loc, potrivit datelor oficiale raportate anual de Institutul NaÅ£ional de Statistică, 7.179.194 de întreruperi voluntare de sarcină. Neoficial, se apreciază că numărul real ar putea atinge 11 milioane ! Numai în 1990 au avut loc 992.265 de avorturi – sursa INS.!)
 
Modificări în structura etnică a populaÅ£iei.  
Ponderea românilor în totalul populaÅ£iei a scăzut la 88,6% (89,5% în 2002), a maghiarilor la 6,5% (6,6% în 2002); tendinÅ£e de evoluÅ£ii negative înregistrează ÅŸi celelalte etnii (semnificativ cea turcă), cu excepÅ£ia etniei rome (3,3 % din totalul populaÅ£iei), care înregistrează o creÅŸtere de la 535 mii în 2002 , la 619 mii în 2011 (+ 15,7%, cu creÅŸteri mai accelerate în judeÅ£ele MureÅŸ, ArgeÅŸ, Buzău ÅŸi Vrancea – p. 24).
Faţă de estimările de la 1 iulie 2011, datele recensământului ne reduc si orizontul speranÅ£ei de viaţă cu un an, de la 70,1 ani la 69,1 ani pentru bărbaÅ£i ÅŸi de la 77,5 ani la 76,9 pentru femei.
Analiza profesorului Vasile Gheţău scoate în evidenţă si faptul că nu au fost recenzate 234,4 mii de locuinÅ£e, de unde se estimeaza 575.000 persoane nerecenzate, la o medie de două persoane/locuinţă, sau 1 milion la o medie de patru persoane/locuinţă. Marja de eroare a datelor recensământului (între 2 ÅŸi 7%) ridică serioase semne de întrebare în legătură cu fiabilitatea registrelor de stare civilă, a sistemului de evidenţă a populaÅ£iei ÅŸi a rolurilor fiscale, precum ÅŸi a altor evidenÅ£e oficiale la care să se raporteze ÅŸi în funcÅ£ie de care să se interpreteze rezultatele recensământului. Ţările în care recensământul se efectuează după aceleaÅŸi metode ÅŸi surse ca în România au rămas puÅ£ine, remarcă autorul (p. 39). De ce nu are si România un Registru General al PopulaÅ£iei?
 
România la jumătatea ÅŸi la sfârÅŸitul secolului.
În varianta fertilităţii constante, estimările autorului ne arată pentru anul 2108 o Românie cu 8 milioane de locuitori ! Densitatea populaÅ£iei ar putea scădea de la 80 locuitori pe kilometru pătrat în prezent, la 62 la jumătatea secolului. Tot în 2050, populaÅ£ia în vârstă de peste 65 de ani se estimeaza a fi de 4,1 milioane. Numărul populaÅ£iei feminine fertile (15-49 ani) va cunoaÅŸte o scădere drastică, iar populaÅ£ia de vârstă ÅŸcolară (6-23 ani) se va diminua cu până la 50% faţă de începutul anului 2011!!
 
Un recensământ diletant.
Dincolo de eleganÅ£a textului academic ÅŸi de prudenta exprimare a autorului analizei, un cititor cât de cât avizat nu poate să nu observe că recensământul din octombrie 2011 nu a fost temeinic pregătit de catre guvernarea Basescu-Boc!. Dimpotrivă…
Dacă în 1992 ÅŸi în 2002 s-au putut efectua operaÅ£iuni corecte de recenzare, cu rezultate în marjele fireÅŸti de eroare, ultimul recensământ ne apare ca fiind întreprinderea unor amatori.
ConsecinÅ£ele superficialităţii si amatorismului cu care a fost pregătit ÅŸi efectuat recensământul grevează capacităţile guvernelor urmatoare  de a elabora ÅŸi pune în aplicare proiecÅ£ii social- politice corecte în domeniul sănătăţii, educaÅ£iei, locurilor de muncă, asigurărilor sociale ÅŸ.a.
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.