Republica Moldova este „într-o fundătură”? (1)

Republica Moldova este „într-o fundătură”? (1)

0 130

În noile condiții ale relațiilor politice și economice internaționale, există voci care afirmă că Republica Moldova este „într-o fundătură”. Totdeauna m-a interesat situația Basarabiei române, cea de mulți râvnită, ruptă de România, mult și dureros deromânizată…
Cu mulți ani în urmă, pe timpul comuniștilor, călătorind cu trenul de la Chișinău la Kiev, am fost impresionat că în gara din Chișinău copii de 10-12 ani aruncau cu pietre în trenul de România. Erau și alte trenuri în gară, dar acei copii aruncau cu pietre doar în cel din România… Nu-i oprea nimeni, semn că nouă, românilor, ni se transmitea un semnal că nu prea avem ce căuta pe acolo.
În anumite perioade foarte grele, elite românești din Basarabia au luat drumul gulagului sovietic, condus de minoritari etnici ai U.R.S.S. și au suferit acolo alături de elitele etniei ruse, principalii locatari ai lagărelor.
De la Chișinău până la Vladivostok e plin de cimitire doldora de români…
După asasinarea președintelui K.G.B. Lavrenti Beria, asasinul lui Stalin, în 1956, s-a produs o schimbare de linie politică în toată Uniunea Sovietică și basarabenii erau trimiși în lagăre și închisori doar prin excepții. În schimb, s-a adoptat altă tactică. Elitele de etnie română erau dislocate din Basarabia prin oferte de locuri de muncă mai bune, salarii mai mari și locuințe mai confortabile în alte republici unionale. Oamenii plecau, pentru că aveau o singură viață și încercau mai binele pentru ei și pentru copiii lor și pentru că li se spunea că așa este mai bine. În locul lor au fost aduși intelectuali rusofoni, asfel că și procentul de români s-a micșorat mereu.
Românii au ajuns să fie întâlniți mai ales la baza societății. Dar cea mai mare depopulare de etnici români din Republica Moldova a avut loc după ce regimul Băsescu a legiferat acordarea cetățeniei române pentru locuitorii din țara-soră. Sute de mii de etnici români din Basarabia și-au luat cetățenia română și au plecat direct în Occident.
Rusofonii nu pleacă în masă din Moldova. Așa s-a ajuns ca, încet, încet, procentul celor care doresc unirea cu România s-a redus până la aproximativ 30-35%…
Nu vreau să fac o recapitulare a strategiilor pro-românești din Republica Moldova și mă rezum să vă spun că, după părerea mea, toate strategiile de îmbunătățire a situației interne a etniei române basarabene din perioada sovietică, iar apoi strategiile de unire a Republicii Moldova cu România au eșuat datorită faptului că aceste proiecte nu au fost niciodată aduse la un anume nivel de conivență cu Federația Rusă, ci, din contră, au fost concepute în adversitate cu această țară.
Proiectele nu și-au propus stabilirea unor relații de încredere reciprocă cu Rusia, de la care să se poată negocia aspirațiile naționale românești. Patrioții români din Basarabia spuneau că acest lucru nu este posibil, dar nimeni nu a încercat. Apoi, proiectul de unire trebuia făcut de conivență și cu România, care să-și propună ca obiectiv național reunificarea cu Basarabia și să accepte că acest lucru se poate face doar cu acordul Moscovei.
Pentru aceasta trebuia câștigată încrederea acestei țări. Politica de ostilitate față de Rusia a guvernelor de la București a fost o frână pentru proiectele unioniste.
România și-a propus proiecte visătoare de libertate alături de Occident și s-a trezit colonie și astăzi nu mai are nimic. Totul i-a fost luat. S.U.A. nu a sprijinit deloc mișcarea unionistă din Republica Moldova și nici din România. Din contră, S.U.A. s-a opus pe față unirii. În anul 2016, ambasadorul S.U.A. la Chișinău, James Pettit, a declarat public, în cadru oficial, că: „Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent în cadrul unor granițe sigure. Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în U.E. sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova. Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică și oamenii din Moldova, pentru ca ei toți să contribuie la realizarea unei țări mai bune pentru moldoveni. Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile ei provocări, printre care este și faptul că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și, desigur, mai este și problema transnistriană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova”.
Or, pro-unioniștii din Republica Moldova și din România visau să se sprijine pe Occident în demersurile lor și nu vedeau că sunt într-o fundătură fără ieșire. Când le-am spus acest lucru și am și scris acest lucru, unele persoane, care se revendicau a fi patrioți unioniști sinceri (?) m-au contrat, incvlusiv în scris.
Prin această poziționare oficială a S.U.A., mișcarea unionistă din Republica Moldova și din România a pierdut sprijinul singurei puteri din lume care ar fi putut să o ajute în direcția satisfacerii aspirațiilor ei istorice. De asemenea, dorind unirea cu România, iar ulterior, aderarea la UE, proiectele de țară ale Republicii Moldova nu au avut în vedere nici o clipă ca țara să renunțe la Transnistria, indiferent cât era acest pas de dureros din punct de vedere economic. Nerenunțând la Transnistria, românii din Basarabia n-au avut nici o șansă pentru nici un proiect unificator și nici de aderare la structurile euro-atlantice.
Cum să te unești cu o țară, România, a cărei conducere, imediat după destrămarea URSS, dorea să adere la N.A.T.O. și care ulterior a aderat la N.A.T.O. și la U.E., când tu, Republica Moldova, ai o armată rusă de ocupație pe teritoriul tău? Cum să adere Moldova la U.E. cu trupe rusești, un uriaș depozit militar rusesc și structuri informative rusești foarte puternice pe teritoriul său?
Desigur, Uniunea Europeană încurajează Moldova să-și dorească aderarea, pentru ca să-și implementeze politicile globaliste, să accepte pătrunderea companiilor transnaționale occidentale în țară, să legifereze în conformitate cu interesele occidentale, să spele creierele tineretului în direcție globalistă și să facă să urmeze calea României, ca să fie și Moldova transformată în colonia Occidentului.
Din păcate, în rândul etnicilor români din Republica Moldova există grupuri elitiste care așteaptă o prezumtivă aderare la U.E. ca pe o oportunitate de a deveni administratori ai viitoarei colonii și să devină profitorii regimului euro-atlantic. Argumentul lor este că mulți cetățeni își doresc aderarea la U.E., că în cadrul U.E. Moldova se reunește cu România, că relația cu Rusia este una păguboasă, că numai în cadrul U.E. s-ar putea stârpi corupția endemică din țară și grupările mafiote locale și altele. Oare să nu aibă habar de corupția colosală din Occident?
Politica pro-euro-atlantică a guvernării grupării conduse de Maia Sandu se bucură de sprijin occidental și de sprijinul pro-unioniștilor de etnie română, mai corect spus de sprijinul foștilor pro-unioniști cu România transformați în pro-euro-atlantiști, după eșecul proiectelor unificatoare.
Constat că Republica Moldova rămâne într-o fază de căutări ale unui drum propriu, fază încărcată de incertitudini și aspirații divergente. Moldova nu are surse proprii de energie. Fără energie nu poți face nimic, mai ales fără energie ieftină, care să te ajute să produci ieftin și să-ți faci loc pe piața internațională cu produsele.
Moldova n-are gaz, n-are curent electric, n-are petrol, n-are cărbune, n-are metale și alte materii prime necesare economiei. Dar nici U.E. nu are suficient din nici una din aceste resurse!
Această realitate este o mare vulnerabilitate a Moldovei. Apoi, Republica Moldova are o agricultură și o viticultură dezvoltate, are un sol foarte bogat, o climă favorabilă acestor activități, are tradiții în aceste direcții care pot realmente oferi țării perspective importante, mai ales în condițiile în care într-o mare parte a lumii lipsesc alimentele.
Dar cerealele, alimentele și vinurile Moldovei încap foarte greu în Europa și în S.U.A. ceea este o mare problemă pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană nu are nevoie de o invazie de produse agricole din Moldova și știe să-și apere interesele cu cele mai murdare mijloace.
Să nu ne mai ascundem sub lozinca de „teorii ale conspirației” și alte asemenea: gripa aviară și pesta porcină au fost induse intenționat în zonele unde producțiile din fostul spațiu sovietic concurau piața occidentală, cu deosebire în România. Pe lângă operațiunile dispuse de la nivel înalt, bolile din zootehnie au fost răspândite și de samsarii de carne de porc și de pasăre ai marilor companii occidentale.
Este cumplit de regretabil că serviciile secrete din România, devenite niște sucursale slugarnice ale unor mari servicii secrete străine nu au acționat în nici un fel pentru securitatea agricolă a României, nici măcar pentru devoalarea și încunoștințarea populației asupra acestor operațiuni mizerabile, pentru a determina reacții de protecție ale societății. Sunt realitățile crude din spatele „generosului proiect european”, care este, fără putință de tăgadă, un proiect colonialist față de unele din regiunile U.E. Între acestea, România și Republica Moldova nu sunt decât ținte.

Proiectul de țară al susținătorilor Maiei Sandu nu soluționează problemele Republicii Moldova ci doar satisface aspirațiile coloniale ale Occidentului, care vizează înaintarea către Răsărit, înaintare care, în mintea lor lacomă, are ca punct terminus Siberia, cea mai bogată și mare provincie a lumii.
Lăcomia occidentală, în special cea kazaro-evreiască, este principala cauză a nenorocirilor din această lume.
Nu mai este cazul să reamintesc că, încă de când România era candidată la aderarea la U.E., în cadrul cerințelor care i s-au formulat s-a cerut ca țara să-și reducă suprafața agricolă cultivată cu o treime. Acest lucru s-a ținut secret față de poporul român. Este evident că dacă ar fi existat democrație în regimul euro-atlantic și poporului român i s-ar fi spus ce condiții îl așteaptă în cadrul U.E. și a N.A.T.O. și ce preț au aceste aderări, s-ar fi ferit de ele ca de foc mare.
U.E. are nevoie de piețe de desfacere, iar România, dintr-o mare producătoare și industrializatoare de produse agricole, a ajuns o piață de desfacere care importă cea mai mare parte din consumul ei alimentar.
În același timp, Agenția Națională Sanitar Veterinară afirmă că 70% din produsele alimentare importate de România sunt neconforme! Dar nu se pot lua măsuri împotriva companiilor multinaționale care introduc în țară aceste produse neconforme, pentru că, în fața autorităților UE, ele sunt mai influente decât statul român.
U.E. n-are nevoie de concurența produselor excepționale ale agriculturii și viticulturii din Republica Moldova. Aceste produse fac o concurență nedorită la Bruxelles, Berlin, Paris și Madrid (Spania este cel mai mare exportator de carne de porc din Europa și „rade tot” în jurul ei).
Mai marii Occidentului duc campanie și împotriva bovinelor, sub pretextul că poluează! Desigur că după ce vor distruge cât vor putea din șeptel, vor veni samsarii de carne de vită, și ei „băieți deștepți” și vor aduce carnea necesară. Țăranii noștri, fără alte perspective, vor lua și ei calea Occidentului, să-și caute de lucru și să slugărească Occidentul, cuminți, ascultători, harnici și fără pretenții. Bine că nu poluează marile vapoare de croazieră. Mările și oceanele lumii sunt pline de asemenea vapoare. Într-un documentar recent se arăta că un singur mare vas de croazieră polua cât poluarea produsă de întregul oraș Marsilia, al doilea ca mărime din Franța. Ca să reducă poluarea, globaliștii vor distrugerea crescătoriilor de vaci, dar nu se îndreaptă împotriva vaselor de croazieră, a iahturilor, a avioanelor de agrement etc. Vacile sunt pe cale să devină inamic public! Asta este Uniunea Europeană globalistă, supusă kazaro-evreilor de pe Wall Street!
Va urma

Codrin S.
Sursa: IonCoja.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.