Remember
Este pacat ca omul este in stare sa uite foarte usor ceea ce a fost bun si frumos la un moment dat si pe oamenii contribuitori la acestea. Din aceste uitari fac parte si fosti sportivi ai tarii si ai brasovului.
Unul dintre marii uitati, aducatori de glorie Brasovului, este si domnul Alexandru Meszaros, interul stanga in atacul echipei de aur a stegarilor brasoveni intre anii 1958- 1965. Este unul dintre ultimii componenti ai acelei echipe care a adus primul trofeu international in tara, Cupa Balcanica.
Iata cateva date despre omul si fotbalistul Meszaros, cunoscut si sub porecla de “nea Mezi”.
S-a nascut pe 26 mai 1933 la Tg.Mures, incepand fotbalul odata cu scoala, la sapte ani, pe maidan si cu minge de carpe confectionata din ciorapii surorii mai mari si alte carpe si umpluturi.
In 1948 a inceput sa joace la? juniorii echipei RATA Tg.Mures, activand acolo pana la seniorat, in 1950, in conditiile existente postbelic.
Din 1950 a activat in campionatul judetean la “Ciocanul” Tg.Mures, apoi la Dinamo Tg.Mures, cu care a promovat in divizia C si la care a jucat pana in 1956, cand a fost transferat la CFR Tg.Mures din divizia A.
In anul 1957 a fost cooptat si la echipa nationala B, debutand impotriva nationalei similare a Poloniei.
In 1959 este transferat la echipa brasoveana “Steagul Rosu”, in divizia A, echipa care a terminat editia de? campionat 1959-1960 ?pe locul doi, ceea ce i-a conferit dreptul de a se intrece, in cadrul Cupei Balcanice, cu ocupantele locului doi din campionatele Albaniei – Partizan Tirana, Bulgariei – Levski Sofia, Greciei – Panatinaicos Atena, si Turciei – Besiktas Istanbul, cupa pe care a castigat-o, fiind golgeterul competitiei cu 8 goluri.
In acest timp a fost selectionat de 18 ori in echipa? de tineret a Romaniei, de 8 ori in nationala B si de 2 ori in cea olimpica.
Pentru toata aceasta activitate? I s-a conferit titlul de “Maestru al Sportului”.
Dupa incetarea activitatii ca jucator a continuat tot la “Steagu Rosu” in calitate de antrenor la copii si juniori, la tineret si, ca secund, la echipa mare.
Rezultatele fructuoase in calitate de antrenor sunt promovarea in fotbalul national si international, cum ar fi cunoscutii, in acele vremuri, fotbalisti Serbanoiu, Gherghel, Papuc, Anghelini – ajuns jucator de baza la Steaua, Anghel si regretatul Paltinisan – la Politehnica Timisoara, ultimul dand si numele actual al stadionului din orasul de pe malurile Begai, Iambor Mihai si Sulea Valer.
Ca antrenor a mai activat la cluburile brasovene Tractorul si ICIM, la ultimul antrenand si echipa de fete, campioana nationala in acele vremuri, precum si la Oltul Sf.Gheorghe.
Acuma, la cei aproape 75 de ani, pe care nu ii arata datorita unei vieti sportive exemplare, lui nea Mezi ii place sa se intalneasca, in piata din apropierea locuintei, cu fosti colegi de sport si cunoscuti apropiati si sa puna la cale, in calitatea sa de fost jucator si specialist, soarta fotbalului romanesc.
Din pacate autoritatile locale sunt prea ocupate cu certurile politice, care se pare ca au cuprins si lumea sportului, si uita ca, macar din timp in timp, sa-si mai aminteasca, intr-un cadru festiv fara pretentii si mari tamtamuri, de aceste foste glorii ale sportului Brasovean. In acest sens autoritatile locale ar putea oferi, cu titlu de gratuitate si recunostinta, cel putin acces liber la actiunile sportive din oras si judet, daca altceva nu pot sa vrea sa faca.
Asteptam reactia pozitiva a celor indrituiti.
Dan Bota? ??????
