Radiografia completă a celei mai mari înșelătorii din istorie: criza COVlD
Diagrama de constrângere a lui Biderman*, numită și Principiile lui Biderman, este un tabel elaborat de sociologul Albert Biderman în 1957 pentru a ilustra metode de tortură psihologică, pornite inițial de la cele aplicate de chinezi și coreeni asupra prizonierilor de război americani din războiul din Coreea.
Conform lui Biderman, există opt metode cronologice generale de tortură care vor distruge psihologic un individ:
1. Izolarea victimei: privarea persoanei de sprijinul și legăturile sociale care i-ar da capacitatea de a rezista. Dezvoltarea unei anxietăți intense față de propria persoană în cazul victimei. A face victima dependentă de autoritate.
2. Monopolizarea percepției: concentrarea atenției victimei asupra unei situații dificile și urgente, forțarea introspecției. Eliminarea informațiilor care le contrazic pe cele ale autorității. Sancționarea tuturor acțiunilor insubordonate.
3. Inducerea epuizării: slăbirea voinței de a rezista, fie ea fizică sau mentală.
4. Prezentarea amenințărilor: cultivarea anxietății, a stresului și a disperării.
5. Arătarea indulgențelor ocazionale: oferirea unei motivații pentru a respecta ordinele, a asculta și a se supune. Evitarea, de asemenea, a dependenței de privațiunile impuse.
6. Demonstrarea omnipotenței puterii: sugerarea inutilității și zădărniciei rezistenței la autoritate.
7. Degradarea victimei: a face ca prețul rezistenței să pară mai dăunător pentru stima de sine decât capitularea. Reducerea victimei la nivelul de supraviețuire a animalelor.
8. Cererea de acțiuni stupide și fără sens: dezvoltarea obiceiurilor de supunere față de autoritate, chiar și în cazul unor ordine total stupide, inutile și nefondate.
Distrugerea liberului arbitru și a capacității de judecată a victimei.
1. Izolarea.
Se va izola persoana care urmează să fie interogată. Ce s-a întâmplat în pIandemie? Au fost izolați oameni. Or, ce anume dă oamenilor sentimentul de siguranță? Faptul de a fi împreună, de a fi laolaltă. Faptul de a izola oamenii spunându-le „stați în casă” și ”nu vă mai deplasați”, de a lăsa vârstnicii în cămine să moară de singurătate a fost un mijloc excelent de a tortura populațiile și de a le transpune în starea de siderație colectivă. Numesc acest fapt punerea oamenilor în stare de siderație pentru că acesta este rezultatul acestei practici din carta lui Biderman.
2. Monopolizarea percepției.
Aceasta înseamnă că persoana are un singur interlocutor tot timpul. Cum persoana interogată e izolată, nu are alt orizont decât ea însăși, pereții casei. Nu are alternativă. Este ceea ce s-a întâmplat în gestionarea ”pIandemiei”, am fost
monopolizați la nivelul percepției de micul ecran, de narativ, tot timpul. Și pentru că am stat între patru pereți fără să ieșim, am avut în față mereu aceleași persoane, aceleași mesaje care aveau rolul de a prinde rădăcini în mental. Toată
lumea trebuia să aplaude și să felicite profesioniștii sănătății ”eroii din linia-ntâi”.
3. Epuizarea indusă.
Aceasta constă în a împiedica oamenii să doarmă. Când încep să adoarmă sunt treziți brusc, și asta face parte din tortura psihologică. Este aprinsă lumina, se pune muzică… în cazul nostru salvări cu semnale acustice și luminoase circulând continuu fără pacienți. Să nu uităm acel RO-ALERT de pe telefoane care are rol de tortură psihică. Aici, epuizarea indusă venea din faptul că oamenii, fiind terorizați din oră în oră cu numărul de morți, unii au început să aibă insomnii, să fie epuizați nervos. Apoi, cel mai bun mijloc de a fi epuizat este să vrei să te miști și să fiiîmpiedicat să te miști. Nimic nu poate fi mai rău decât să fii împiedicat să acționezi.
4. Amenințările.
Le-am auzit și-n alte țări, a fost o diafragmă acceptată la nivel mondial. ”Vom fi nevoiti să trimitem armata pe străzi !” și au trimis-o, ”Vă vom închide din nou dacă nu purtați mască, dacă nu sunteți suficient de responsabili!” și ne-au închis
de câte ori a vrut Arafat. Deci este o întreagă serie de amenințări foarte explicite, foarte deschise. Amenințările cu lumânări și sicrie proferate de medici la adresa celor care „nu cred” în ce le spun autoritățile și care nu s-ar supune regulilor. Am fost infantilizați, ni s-au adresat ca și cum am fi avut 3-4 ani. Unu, lipsiți de sistemul nostru imunitar și doi, lipsiți de capacitatea noastră de a hotărî ce e bun pentru sănătatea noastră.
5. Indulgențele ocazionale.
Indulgențele ocazionale înseamnă că din timp în timp vi se face o favoare. Se spune: ”Vă izolăm, dar în mărinimia noastră, vă plătim zilele sau afacerea închisă, fără să vă spunem că de fapt plătiți cu impozitele voastre”. Deci indulgențele ocazionale înseamnă că-ți dăm și ție, mărunt cetățean ascultător, un ajutor financiar pentru că vrem să avem grijă de tine. ”Te lăsăm la biserică”, ”îți deschidem târg de Crăciun”, ”mergi la parada zilei Naționale”. Și aceasta seamănă confuzie în oameni: ”Totuși, guvernul e de treabă cu mine, deci n-o să mă revolt împotriva guvernului!”. Micile „indulgențe” sunt, de fapt, recompensele pe care autoritățile le acordă celor care afișează conformism și adeziune față de reguli, oricât de aberante; nu e vorba doar de recompense financiare.
6. Demonstrația de atotputernicie.
Este inversul indulgenței ocazionale. „Am putere de viață și de moarte asupra voastră”. NOI hotărâm ce este comerț esențial și ce este comerț neesențial. Vezi cazurile marketurilor care au pus garduri. Dosare pentru zădărnicirea combaterii bolilor, amenzi uriașe. Și aceasta este tot o manifestare a atotputerniciei. Oamenii aceștia se comportă ca și cum ar avea imunitate absolută.
Atenție: Ca să se asigure, parlamentarii francezi au votat o lege care-i imunizează în cazul în care ar putea fi urmăriți în justiție la sfârșitul gestionării crizei (și Arafat a cerut imunitate pe timpul stării de urgență pentru achiziții). Odată ce adevărul va ieși la lumina zilei, nu vor putea fi urmăriți în justiție decât dacă se reușește să se demonstreze că au fost de rea-credință.
7. Degradarea.
Persoana va fi pusă în situația de a se degrada. Dacă ne uităm la criza sanitară, e ceva ce nu s-a întâmplat încă, dar e pe cale să se întâmple. Adică asistăm acum lao pierdere a puterii de cumpărare, la o explozie a șomajului, la falimente ale
întreprinderilor. Sunt antreprenori care au preferat să nu-și redeschidă restaurantele pentru că și-au spus că nu este deloc rentabil în condițiile care li se impun. Ni s-a făcut un cadou otrăvit când ne-au spus ”Deschidem”, dar în realitate
deschidem punând o distanță de 2m între mese, și certificat verde. Și acesta este doar începutul. Dă oamenilor un șoc și vor accepta orice!
Când auzim autoritățile de sănătate publică spunându-ne că e o certitudine că vom avea un al cincilea val, ceea ce e complet aberant în plan științific, oamenii intră în panică. Așa ceva nu există dpdv științific. Dar conform Ferestrei Overton, massmedia servește interesele ”torționarului lui Biderman”. Se vor manipula iarăși statisticile, se va băga din nou frica în oameni și așa vom avea un nou val.
Naomi Klein, cercetătoarea canadiancă, a explicat degradarea vieții demne prin terapia de șoc. Ea explică foarte bine în cartea La stratégie du choc (Doctrina șocului, pentru ediția romanească, Ed. Vellant, 2009) că degradarea în plan
financiar, este o metodă excelentă de a aduce poporul în stare de șoc. Din moment ce oamenii sunt în stare de șoc, îi poți face să accepte orice. Dacă acceptăm că va fi un al cincilea val, acest scenariu riscă să se împlinească. Și atunci
vom fi într-o asemenea mizerie indusă de massmedia, încât oricine va fi gata să accepte orice.
8. Impunerea de cereri stupide
Când le ceri oamenilor să poarte mască în exterior, dar le spui că de îndată ce se așează pe o bancă să-și mănânce sandvișul, nu mai au nevoie să poarte masca, sau dacă fumează pot s-o dea jos. Vlruśul va avea răbdare, se va ține departe de tine, pentru că se teme de fumul de țigară. Deci cererile stupide impuse, precum distanța de 2m nu au nici un fundament. Nici interzicerea circulației pe timp de noapte. Gérard Delépine, cancerolog și biostatistician în Franța a făcut calculul cu cifrele de la 0MS, demonstrând că țările care au aplicat cu strictețe măsurile de izolare, sunt țările care au cei mai mulți morți.
Carta de coerciție a lui Biderman este aplicată în această pIandemie iar „gestionarea” crizei sanitare se potrivește cu cele opt criterii ale condițiilor de aplicare a torturii psihologice a întregii omeniri.
* Psychologist Albert Bidermann: Diagram of Coercion – Blauer Bote Magazin – Science instead of propaganda
Sursa: www.amosnews.ro
