Preturile foarte mobile ale imobiliarelor

Preturile foarte mobile ale imobiliarelor

0 79

Era o vreme cand vestile despre masurile luate de Banca Nationala a Romaniei, emblema sistemului bancar de la noi, tineau cetateanul cu ochii lipiti de sticla televizorului sau pironiti pe hartia de ziar. Parea ca deciziile intaiului bancher al tarii influenteaza direct viata amarasteanului, care facea cat e ziua de lunga tot soiul de calcule, in functie de ultima mutare a bancii. Relatia romanului cu banca, in anii capitalismului incipient, incepea sa devina personala. Pe alocuri chiar intima; niste cetateni de vaza ai Romaniei intrasera atat de adanc in depozitele bancare, ca declansau moda devalizarilor. Chiar sub ochiul vigilent al BNR, cateva banci cu nume sonore au sucombat rand pe rand, naruind sperantele si jecmanind finantele depunatorului onest si credul.


Era vremea depunatorului; sistemul de creditare practicat astazi cu din ce in ce mai multa generozitate de operatorii pietei bancare nu era cunoscut inca. Banca se ingrijea de banii tai, cu zgarcenia dobanzii pe care i-o permiteau vremurile


Relatia client-banca tinde de ceva vreme sa se aseze pe fagasul normalitatii, care se traduce prin desentimentalizarea legaturii. Este vremea creditatului; contractarea unui credit bancar, imobiliar sau pentru consum, devine din ce in ce mai mult singura solutie pentru achizitionarea unei locuinte sau satisfacerea unor minime doleante in materie de confort. Bnaca nu mai are exclusiv grija de banii tai; ti-i da pe-ai ei, in conditii ce depind de o sumedenie de criterii si circumstante, tiparite de regula cu litere minuscule, care au insa obiceiul sa te agreseze majuscul in preajma scadentelor.


Tocmai in cadrul noii relatii, deciziile BNR, chiar cele cu iz de relaxare, n-ar mai trebui sa aiba impactul, macar psihologic, pe care-l aveau candva. Sechelele vechii perceptii a bancii in mintea clientului, potential ori real, nu pot fi sterse insa cu una cu doua. Iluzia cumpararii unui apartament de pe piata imobiliara isterica din Romania, mai ales pentru cei lipsiti de posibilitati reale de achizitie, abia asteapta sa se gonfleze. Ultima zvacnire s-a inregistrat la inceputul saptamanii, cand BNR si-a facut cunoscuta intentia de aparenta liberalizare a conditiilor in care clientii pot fi creditati pentru nevoile lor locative sau de consum. Faptul ca Banca Centrala renunta sa mai impuna bancilor obligativitatea avansului la contractarea creditului ori procentele din veniturile clientului in care trebuia sa se incadreze pana acum transa lunara a aprins din nou imaginatia tinerilor fara acoperis deasupra capului si incasatori de salarii minuscule.


Speranta, un sentiment cu capitalizare constanta, este intretinuta de speculantii pietei imobiliare, primii vinovati de indecenta feroce a preturilor pentru case si apartamente de la noi. Abia acum, insa, functionarul bancii, singurul gestionar al raspunderii pentru acordarea creditului, va avea motive serioase sa va scaneze mai profesionist silueta financiara. Inlaturarea plafonului procentual de care vorbeam inseamna de fapt pentru omul de la ghiseul bancii libertatea de a impune el altele, in functie de bonitatea fiecarui solicitant.


Doar naivii si-au lasat rand la casieriile bancilor. Aparenta clementa a BNR nu modifica in nici un fel raportul dintre nevoia masiva de spatii de locuit si oferta jignitoare a pietei. Cartierele rezidentiale ce se dezvolta in ritm de ciupercarii sunt, incontestabil, o oferta. Dar ea e menita satisfacerii cererii, in spatele careia exista intotdeauna o valiza cu bani, chiar si obtinuti prin accesarea unui credit imobiliar. In spatele nevoii, insa, nu exista nimic, in afara unei iluzii plamadite din aluat cu continut exagerat de drojdie.


Nevoie-oferta este insa un mecanism ce nu va regla niciodata o piata dementa, stimulata artificial de profitorii imobiliari. Pe o astfel de piata, unde incap de toate, de la potlogariile agentilor pana la nesimtirea ingamfata a vanzatorului care cere 80.000 de euro pentru un apartament amarat de doua camere, nu e loc pentru un adevar simplu si dureros: tinerii sau mai putin tinerii ce nu ridica de la locul de munca un salariu consistent si nu pot oferi bancii suficiente garantii nu vor reusi niciodata, dar niciodata, sa aiba apartamentul visat.


Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.