Planul Marshall al UE

Planul Marshall al UE

0 65

Parlamentul European a aprobat „un nou Plan Marshall“pentru Europa, asa cum a fost denumit de seful Comisiei Europene, care va accentua/accelera absorbtia fondurilor europene.
UE va suporta cu zece procente mai mult din finantarea proiectelor de dezvoltare regionala din Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Letonia si Ungaria pentru redresarea acestora, au decis ieri eurodeputatii, in plen, la Bruxelles. Cele sase guverne vor avea de sustinut un efort semnificativ mai mult la cofinantarea proiectelor europene. Beneficiarii priectelor vor avea de suportat acelasi procent din finantare ca si pana acum.
Comisia Europeana a propus in vara acestui an o masura exceptionala prin care „sa injecteze bani” in economiile a sase state care vor contribui, din 2012, din bugetele nationale, cu doar 5% din finantarea proiectelor europene, fata de 15% cat trebuie sa aloce in prezent. In total, ajutorul este estimat la 2.200 de milioane de euro.
Comisia Europeana a numit masura „un Plan Marshall” de relansare economica pentru tarile care se confrunta cu dificultati de lichiditati si care beneficiaza de asistenta financiara din partea UE. Aprobarea acestei propuneri inseamna pentru Romania alte 714 milioane de euro care pot fi folosite imediat din fonduri europene, si nu din bugetul national. Primele efecte asteptate ale noii scheme de finantare a UE sunt deblocarea unor proiecte si reducerea deficitelor.

Presedintele Comisiei Europene „Jose Barroso”, a transmis pe 1 decembrie, dupa vot, ca aceasta masura este un pas important in „recuperarea Europei”. „Aceasta masura arata solidaritate si suportul pentru tarile care trebuie sa aplice programe dureroase de austeritate si, prin urmare, nu mai au resurse sa investeasca in crestere si in joburi”, a spus Barroso.

Romania favorizata, dar tot cu lectia nefacuta

Ministerul Afacerilor Europene inca nu a stabilit lista cu proiecte ce se vor bucura de aceasta facilitate, dar a precizat ca pana pe 10 decembrie va trimite Comisiei Europene cererea pentru Romania. Cel mai important avantaj, din perspectiva Ministerului Afacerilor Europene, este faptul ca masura se aplica retroactiv, adica de finantarea de 95% se poate aplica pe programele din perioada 2010 – 2012. Depunerea cererilor se incheie in mai anul viitor, iar facilitatea va deveni operationala cel mai probabil in ianuarie. Tradus in rata de absorbtie, Romania ar urma sa inregistreze o crestere de 25%, ceea ce este semnificativ avand in vedere ca are cea mai slaba performanta din UE.

Bruxelles-ul vrea proiecte care sa genereze crstere economica si locuri de munca
Investitii, competitivitate, locuri de munca – acestea sunt domeniile in care autorii acestei propuneri vor sa dirijeze banii suplimentari. Cand asteapta Bruxelles-ul aplicatiile statelor membre pe aceasta masura? „Si asta cat de repede se poate”, au declarat, pentru „Adevarul Europa”, reprezentantii cabinetului comisarului pentru politica regionala Johannes Hahn.

Ei au explicat faptul ca beneficiul acestei masuri consta in faptul ca proiecte care stateau pana acum blocate din lipsa resurselor bugetare sau care nu mai primeau finantare vor putea fi facute. Daca Bucurestiul transmite ca e prematur sa stim ce prioritati avem si pe ce vom cere bani mai multi, Bruxelles-ul stie exact si ce vrea de la „aplicatiile statelor membre”: acele proiecte care genereaza joburi, inovare, competitivate. „Sigur, stim ca Romania are nevoie de infrastructura traditionala – feroviara, rutiera, locala -, dar trebuie sa investeasca in companiile mici si mijlocii, in acele locuri care creeaza joburi si crestere. Avem 23 de milioane de IMM-uri in EU si 23 de milioane de someri. Daca fiecare mica afacere ar reusi sa angajeze doar un om, lucrurile ar sta altfel”, au explicat expertii CE.

O mai buna eficienta in directionarea fondurilor
Consultantii pe fonduri europene explica sensul cererii Bruxelles-ului. „Spania si Portugalia, de exemplu, au avut rate de absorbtie foarte bune, au folosit banii in infrastructura, dar performanta economica pe ansamblu a fost foarte slaba. E o lectie invatata si atunci Bruxelles-ul pune accentul pe proiecte in orasele si regiunile in care se intampla lucruri relevante din punct de vedere economic”, a declarat Dan Barna, expert pe fonduri europene al Structural Consulting Group. Expertul apreciaza ca, in loc sa facem statia de epurare a apei dintr-un orasel oarecare, mai bine reabilitam infrastructura rutiera sau feroviara la Craiova, unde exista investitia Ford”.

Reducere de cofinantare
Un proiect european este finantat, de regula, din trei surse: fonduri UE, buget national si contributia beneficiarului – care poate fi public sau privat. Bugetul national cofinanta 15% de deviz, procent care se reduce la 5% in urma „Planului Marshall”. Partea beneficiarului ramane la fel ca pana acum (si variaza intre 2 si 40%, in functie de tipul proiectului), iar contributia UE creste cu 10 puncte procentuale.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.