Parlamentarii răsuflă ușurați, rămân cu pensile special
După nenumărate gâlcevi și declarații sforăitoare despre paternități, intenții și filipice la adresa pensiilor special, parlamentarilor li s-a luat oul fierbite din mână de către CCR care a decis că pensile speciale rămân în vigoare.
S-a invocat de către Înalta Curte de Casație și justiție, cea care a atacat la CCR amendamentul la legea fiscal referitor la impozitarea pensiilor speciale, principiul nelegal al dublei impuneri, cel legitim al nediscriminării, așezării juste și echitabile a sarcinii fiscal, adică tot ceea ce au ignorant nepregătițiicare au inițiat legea în Senat.
Ba, Senatul nici nu avea atribuție să fie Cameră preliminară îar Camera Deputaților decizională în cazul statutului magistraților vizat de respective lege a impozitării progresive a pensiilor speciale.
De fapt inițiatorii asta au și urmărit de fapt, lovirea de nulitate a inițiativei legislative prin încurcarea atribuțiilor Camerelor Parlamentului, doar nu era să-și dea ei inșiși lege prin care să-și anuleze pensile parlamentare.
Din perspectivă publică CCR va fi înfierată cu mânie proletară, revigorându-se idea reducerii semnificative a atribuțiilor și puterilor Curții.
Anularea pensiilor special, adevărată confiscare
,,Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, precizează ICCJ.
Potrivit Instanţei supreme, noua „taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit „deghizat”, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.
„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizare.
ICCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.
Curtea mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
O altă piesă de rezistență a motivării ÎCCJ a fost inversarea întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.
Libiu Mateescu
