Obiceiuri de colindat: Turca, capra si ursul si irozii
Adunati in grupuri, tinerii merg cu turca, capra sau ursul. Turca este un bot de oaie cu piele de iepure pe la barba, cu urechi de iepure si coarne de lemn, impodobite cu diferite ornamente. Capra este un bot de capra cu coarne de berbec. Ambele sunt fixate pe un bat si jucate, intr-un ritual bine stabilit. Turca, femininul de la taur, este jucata de feciorul cetei masculine care imbraca masca bovina. Turca actiona independent de membrii cetei de feciori, nu se supunea ordinelor Vatafului, se amuza speriind femeile si copiii, musca cu ciocul asistentii curiosi care se apropiau de ea, facea loc si apara membrii cetei in timpul colindatului, solicita plata (darul) atat cat considera ca i se cuvine. Turcasul, feciorul care imbraca masca, nu avea voie sa vorbeasca si nu insotea membrii cetei cand mergeau la biserica sau cu colindatul la preot, inainte de a muri, Turca joaca solitar, in centrul satului, dansul sau fara egal fiind numit Jocul cel Mare (Transilvania de Sud). Turca petrece si se desfata impreuna cu ceata de feciori, anturajul sau divin, si moare violent, prin lovire cu ciomagul, impuscare sau inecare, pentru a renaste la Anul Nou. Turca si capra sunt simboluri ale anului care moare. Sunt simboluri demonice, purtate in comunitate si aratate tuturor pentru a inlatura astfel frica si blestemul. Folcloristii identifica aceste imagini cu reminiscentele mitologiilor populare in care zeii demonici aveau reprezentari de acest gen (Bachus – tap).
Alt obicei, tot mai rar intalnit, este ursul. Doi tineri sunt imbracati intr-o blana de urs. Ei sunt insotiti de doi „mosi” care au grija ca ursul sa joace asa cum i se canta. Jocul agonic al ursului simbolizeaza, la fel, moartea anului vechi si nasterea aceluia nou.
Traditia populara pastreaza pe un fond precrestin si sceneta Irozilor sau Vicleimul. Vicleimul (de la numele orasului Bethleem) este un fel de teatru religios, ramas din primele timpuri ale crestinismului. Deoarece s-a pastrat in traditia orala, nu se joaca peste tot la fel. Acest „colind” infatiseaza povestea celor 3 magi care au zarit pe cer steua prevestitoare a Nasterii Domnului, aducandu-l in scena si pe crudul Irod care a poruncit uciderea pruncilor pentru a nu-si pierde imparatia. Altadata, trupa, cu tot alaiul, strabatea ulitele in sunet de tobe, surle si tipsii. Feciorii boierilor de vaza, imbracati in stofe aurite, mergeau la Curtea Domneasca si jucau aceste scene religioase. In fruntea tuturor mergea Irod cel strajnic, urmat de craii Balthazar, Melchior si Gaspard. Veneau apoi, ingerul, calugarul, ciobanul si ostasii. Portul celor care alcatuiesc Vicleimul este felurit. Irod este imbracat in manta rosie, pe margini cu blana alba, incins cu sabie, cu pieptar de alama iar in cap cu o coroana in colturi. Ofiterul poarta costumul soldatilor romani. Trupa are si personaje glumete: Paiata si Mosul. Paiata poarta haine peticite, in multe culori, iar
