O canalizare cu cântec la Tărlungeni

O canalizare cu cântec la Tărlungeni

0 70

Despre visul de neatins pentru mulți tărlungeneni, acela de a avea o canalizare decentă și de a nu se mai duce pentru nevoile zilnice în fundul curții s-a mai scris în presa brașoveană. Construită doar parțial, cu mai mulți ani în urmă, rețeaua de canalizare a comunei nu a fost niciodată recepționată ca o lucrare finalizată, cu respectarea reguliror stricte, sanitare și de mediu. Cum ar fi (în principal) aceea de a nu polua pânza freatică.
Din căte se spune de către localnici, cele cinci sate care compun comuna, Cărpinișul sunt racordați doar cetățenii din centrul satului-strada principală, iar Tărlungeniul, Purcăreniul, Zizinul, beneficiază doar parțial de canalizare. Investiția nefiind recepționată ca lucrare finalizată în niciunul din satele menționate.
Mai mult, nou înființatul „sat” Izvor nu are deloc niciun fel de canalizare, cumpărătorii caselor nou-construite având plăcerea de a utiliza fose septice, mai mult sau mai puțin construite potrivit specificațiilor tehnice și legislației respective în vigoare.
Cea mai mare întrebare ce preocupă locuitorii, este una căt se poate de simplă, unde se scurg deversările canalizării chiar așa, parțial construită. Sunt cetățeni care încă mai cred că apa uzată este deversată direct în pârâul Zizin, pârâul Purcăreni sau râul Tarlung, așa cum se scurge din case cetățenilor pe șanțuri și mai apoi în pământ sau pe pârâul și râul pomenit mai sus..
Am aflat ulterior că a existat o înțelegere între primarul Severius Beșchea și Compania Apa, prin directorul Fătu, ca aceasta să preia deversările canalizării comunei în stația de epurare de la Prejmer, unde există și șahturile betonate care permit accesul pentru eventuale intervenții de decolmatare (foto1și 2).
Acestea demonstrează că respectiva canalizare incompletă este cuplată la rețeaua de canalizare a Companiei Apa, din apropierea stației de epurare de la Prejmer, deși nu există evidențe că Tărlungeniul ar plăti costurile preluării și prelucrării apelor uzate, sau că cetățenii din comună ar plăti undeva costurile lunare aferente canalizării.
Ba mai mult, anumite societăți comerciale din comună sunt cuplate la canalizare, cum ar fi spălătoria auto, sau probabil și Avicola comunei (altfel nu ar avea autorizație de functionare). Din informațiile noastre nu există documente de recepție pentru aceste cuplări și o încadrare clară în regulamentele aferente unor asemenea lucrări.

Comuna Tărlungeni ajutată de Compania Apa Brașov (CAB) în fel și chip, pe linie de… partid
Este adevărat că una din sursele de alimentarea cu apă a Brașovului care străbate comuna Tărlungeni și provine din zona Munților Ciucaș a constituit subiect de dispută între primărie și compania Apa încă de acum peste douăzeci de ani. Însă atunci s-a stabilit un preț compensatoriu cu regia CAB prin metodele legale, aspect care nu s-a regăsit și în privința canalizării comunei, care nu a mai fost terminată niciodată în ultimii opt ani sub actualul primar.
Cu toate acestea primarul liberal, în deplină cunoștință de cauză a dezvoltat imobiliar comuna, satul Izvor fiind dovada vie că la prețul piperat pe care-l plătesc clienții care-și doresc o casă nouă nu au posibilitatea utilizării unei canalizări decente ci trebuie să dețină fosele septice, echivalentul weceurilor de lemn din fundul curții existente în satele bunicilor noștri.

Interesant este și faptul că onor Curtea de Conturi Brașov se pare că nu a sesizat deficiența și nu a introdus în controalele periodice de la Tărlungeni și analiza lucrărilor de canalizare.
Desigur, aici trebuie să răspundă și Compania Apa pe ce bază legală a aprobat cuplarea canalizării parțialea Tărlungeniului la Prejmer acum vreo cinci ani, când primar al acestei comune era Șerban Todorică, actualul președinte liberal interimar al Consiliului Județean și coleg de partid cu primarul Tărlungeniului.
Directorul plin al companiei lipsește (având însă serioase probleme de sănătate), la conducerea companiei aflată în principal sub tutela Consiliului Județean există astfel un fel de interimat bicefal format din directorul economic și directorul tehnic.
La Tărlungeni mai există și problema registrului pentru deținătorii de fose septice din comună, registru incomplet și pentru că nu toți tărlungenenii au respectat regula betonării foselor septice pentru a nu contamina pânza freatică din zonă.
Un control al Apelor Române, sau al Agenției de Mediu, pentru a constata această deficiență și starea pânzei freatice afectate ar fi astfel esențial pentru a elucida cazul canalizării neterminate a comunei Tărlungeni și impactul acesteia asupra mediului.

Libiu Mateescu         

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.