NU UITA, AMERICA, ORIUNDE TE-AI AFLA !

NU UITA, AMERICA, ORIUNDE TE-AI AFLA !

0 205
In anul 1854 preşedintele Statelor Unite ale Americii, Abraham Lincoln, a făcut o oferta publica generoasa: Administratia SUA să cumpere o mare parte din teritoriul indienilor (viitorul stat Washington), iar populatiei indiene i-a fost promisă o rezervaţie indestulatoare. La această ofertă a primit un răspuns din partea căpeteniei Pieilor Rosii, Seatle.
Această scrisoare se numără printre cele mai frumoase ÅŸi mai profunde gânduri care au fost rostite vreodată despre Pamant si mediul înconjurător al omului. Scrisoarea a fost trimisă tuturor ţărilor lumii, cu prilejul Zilei mondiale a Mediului, de către UNEP.
Cum se stie, oraşul SEATLE,capitala statului, şi-a primit numele după cel al căpeteniei indiene.
"Când marele ÅŸef Alb din Washington îÅŸi trimite glasul că doreÅŸte să cumpere pământul nostru – ne cere prea mult. Cum se poate vinde ceva, sau cumpăra cerul ÅŸi căldura pământului? AÅŸa ceva ne este cu totul străin. Noi nu suntem proprietarii prospeÅ£imii aerului ÅŸi limpezimii apei.Fiecare părticică a acestui pământ e sfânt pentru poporul meu. Fiecare ac strălucitor de pin, fiecare bob de nisip din vadul râului, fiecare mică negură din întunecimea pădurii, sunt sfinte în gândurile ÅŸi viaÅ£a poporului meu, suntem parte a pământului ÅŸi el e parte din noi. Ierburile mirositoare ne sunt surori. Cerbul, armăsarul, vulturul cel mare – ne sunt fraÅ£i. Culmile stâncoase, păşunile suculente, trupul învelit în căldură al poney-ului ÅŸi omul, toate aparÅ£in aceleiaÅŸi familii. Această apă strălucitoare ce curge prin torente ÅŸi râuri, nu este numai apă, ci ÅŸi sângele strămoÅŸilor noÅŸtri. Dacă vă vindem pământul, trebuie să ÅŸtiÅ£i că e sfânt. Că fiecare reflectare din lacul limpede vorbeÅŸte despre întâmplări ÅŸi amintiri din viaÅ£a poporului meu. Murmurul apei – e glasul tatălui-tatălui meu. Râurile ne sunt fraÅ£i, ne sting setea. Râurile poartă canoele noastre. Ne hrănesc copiii.
Dacă vă vindem pământul, trebuie să vă amintiÅ£i ÅŸi să învăţaÅ£i copiii voÅŸtri că râurile sunt fraÅ£ii noÅŸtri ÅŸi ai voÅŸtri. De aceea va trebui să oferiÅ£i râului bunătatea pe care nu aÅ£i oferit-o fratelui. Åžtim că omul alb nu ne înÅ£elege. Pentru el un pământ e la fel ca ÅŸi oricare altul. Faţă de pământul-mamă ÅŸi fratele-cer se poartă ca faţă de lucruri care se pot cumpăra, prăda, vinde ca vitele sau podoabă strălucitoare. Lăcomia lui va distruge pământul ÅŸi va lăsa în urmă pustiu. Nu ÅŸtiu. Modul nostru de viaţă se deosebeÅŸte de al vostru. Numai privind la oraÅŸele voastre, pe omul roÅŸu îl dor ochii. În oraÅŸele omului alb nu există un colÅ£iÅŸor de liniÅŸte. Nu există loc în care să se audă deschiderea frunzelor primăvara sau tremuratul aripii musculiÅ£ei. Cea mai mare comoară a omului roÅŸu este aerul.Omul alb parcă nici nu observă aerul pe care îl respiră. Ca unul care e de multă vreme muribund – e imun la duhoare. Dacă vă vindem pământul trebuie să vă amintiÅ£i că aerul ne este preÅ£ios. Că aerul îÅŸi împarte spiritul cu întreaga viaţă pe care o întreÅ£ine. Vîntul care i-a dat bunicului meu primul suflu va primi ÅŸi ultima lui răsuflare.
Dacă vă vindem pământul trebuie să-l păziÅ£i ca pe ceva sfânt. Ca pe un loc în care ÅŸi omul alb va putea să inspire aerul îndulcit cu mireasma florilor. Vom examina oferta voastră de a ne cumpăra pământul. Dacă vom decide să fim de acord, vă vom pretinde să îndepliniÅ£i următoarea condiÅ£ie: Omul alb va trebui să se poarte faţă de animalele acestui pământ, ca faţă de fraÅ£ii săi. Ce este omul, fără animale ? Dacă animalele ar dispărea omul ar muri de marea însingurare a spiritului. Tot ceea ce li se întâmplă animalelor, curând i se va întâmpla ÅŸi omului. În lume totul se leagă. Va trebui să vă învăţaÅ£i copiii că sub tălpile lor este cenuÅŸa strămoÅŸilor noÅŸtri. Pentru ca să respectaÅ£i pământul, le veÅ£i spune că pământul lor este bogat prin viaÅ£a străbunilor noÅŸtri. Va trebui să vă învăţaÅ£i copiii, aÅŸa cum îi învăţăm noi pe ai noÅŸtri, că pământul ne e mamă. Ce păţeÅŸte pământul, păţesc ÅŸi copiii lui. Dacă omul scuipă pe pământ, se scuipă pe sine însuÅŸi. Pământul nu aparÅ£ine omului. Omul aparÅ£ine pământului.
 

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.