Nea Vasile Dâncu nu dispare, ci profeţeşte!

Lucram prin anii 2001 – 2002 la Bucureşti în redacţia ziarului ,,Cotidianul”, pe atunci aflat în proprietatea fiului lui Ion Raţiu. Paranteză, cine nu ştie cine a fost şi ce a însemnat familia Raţiu pentru România în general şi pentru Ardeal în special ori este securist, ori este prost, ori nu a depăşit 25 de ani şi încă stă pe pornoace şi haştag rezist la telefon.
Ei bine, în acea perioadă apăruse ,,pe surse”despre un ordin intern referitor la faptul cum trebuie manipulată presa, un ordin dat şi semnat de ministrul (dez)Informaţiilor Publice de atunci, un sociolog considerat ,,serios” pentru că avea două calităţi – era ardelean şi mai mult decât atât, ardelean din Cluj. Deci, pe bază de consecinţă logică, acesta era considerat un fel de androgin fabricat din contopirea lui Ileana Cosânzeana cu Făt Frumos – şi de aceea abia răspundea la numele său rostit cu respect şi sfială de neintelectualii puterii – Vasile Dâncu.

Ei bine, nesimţitul amintit a emis un ordin despre cum trebuie manipulată mass-media. Acum trebuie să facem un scurt recurs la memorie. Pe acea vreme ProTv era televiziune – nu chiloţăreală ca acum. Doar că staff-ul condus de Sârbu a călcat cu strâmbul faţă de stat şi nu plătise din milioanele de dolari câştigate nici un leu către autorităţi. Se bazau pe tupeu şi pe calitatea profesională a angajaţilor. Atunci Dâncu a venit cu o idee profund europeană şi capitalistă – exact cum gândeşte şi acum – respectiv aceea ca statul să şeargă datoriile trustului media cu câteva condiţii.

Respectiv faptul că nu se vor mai realiza şi nu se vor mai prezenta anchete despre cum este cheltuit banul public, atenţia telespectatorilor urmând să fie redirecţionată spre emisiuni de divertisment, totodată să fie promovate manelele în spiritul toleranţei şi al multiculturalismului, să fie prezentate în prim-plan accidentele, viaţa ,,vedetelor” şi violenţa din familie în cadrul ştirilor şi în nici un caz, dar în nici un caz, să mai fie promovate acţiunile de impact public legate despre modul în care se sifonează fondurile statului. Etc. Ştiţi câţi naşi de tren au fost taxaţi (de) atunci şi câte ţaţe isterice sau siliconate au fost promovate? Câţi dalde Guţă, Salam sau Minune au fost promovaţ şi cu spume? Deh, datoriile se plătesc într-un fel sau altul.

Deci, ce consideraţi!? S-a întâmplat acest lucru sau nu? Personal aş spune că da. Apoi, realizând că inepţia merge perfect ministrul (dez)Informării din Guvernul Năstase a plusat şi a reuşit să mărească preţul hârtiei în aproximativ doi ani de peste o sută de ori fie direct la fabrica din Letea – cel mai mare producător din estul Europei de hârtie pentru ziare sau cărţi – unde statul era unic acţionar atunci, fie prin nişte taxe uriaşe pentru importurile de acest gen. Câte ziare mai apar pe tipar acuma!?
Mi-am amintit de toate acestea citind editorialul din – ironia sorţii – publicaţia Cotidianul semnat de Cornel Nistorescu. Merită citit. ( Iulian Rinder)

Profețiile lui Dâncu
Vasile Dâncu pare un magician al ipotezelor politice, un iluzionist al demonstrațiilor imposibile, un patinator pe cîmpul ideilor incoerente și care se întîlnește în patinajele sale cu frînturi de metaforă și cu accente de poet refulat. Discursul său din Aula Universității din Cluj Napoca mi-a atras atenția și l-am salvat. E și poezie și meditație și magie politică și înscenare de spectacol politic.

După asistența chemată să asiste la încoronarea intelectuală a personajului mi-am imaginat cum Vasile Dâncu este privit ca un fel de guru al lumii clujene și ca un profet al lumii politice românești. Avînd în vedere gradele de inteligență și cultură ale politicienilor, nu este de mirare că Vasile Dâncu este privit și ca o trambulină pentru proiecte și construcții politice, ca sursă de argumente pentru decizii neașteptate sau ca lansator de diversiuni.

Politicienii se uită la teoriile sale cu privirea lor tîmpă și mușcă din argumente ca peștele prost din momeala artificială în care se ascunde cîrligul de oțel. El și institutul său, trambalat de ici colo ca un bagaj, au „cercetat” societatea românească și au prezentat SRI-ului, în februarie 2014, portretul candidatului ideal pentru alegerile prezidențiale din iarna aceluiași an. Din cercetarea sa, zic coloneii și generalii, reieșea portretul lui Klaus Iohannis. Așa se face că am asistat la retragerea lui Crin Antonescu și la apariția surprinzătoare a primarului de Sibiu. Ce rol joacă prezența lui Vasile Dâncu în fruntea unei catedre la Academia de Informații a SRI numai băieții de acolo au habar! Oricum, multe dintre mișcările sale se potrivesc cu strategii ce par dirijate din altă parte.

Mai săptămînile trecute ce văd? Magicianul analizelor politice prezenta tot felul de măsurători ale sale. Și, la un moment dat, pac, plasează și o măsurătoare nevinovată. Trebuie să se retragă Dan Barna sau nu? Cei din USR așteptau rezultatul ca peștii plasa aruncată de Christos. Și Dâncu a zis că peste 50-60% nu cer retragerea marelui antreprenor din lumea oamenilor cu dizabilități! Și așa s-a întîmplat. Antemergătorul deciziei USR-iștilor a desenat calea cea dreaptă pentru cei roși de îndoieli.

După eșecul de duminică al Vioricăi Dăncilă și al PSD, în plină fierbere a social-democrațior, la marginea peisajului public, hop, apare și mustața gînditoare a lui Vasile Dancu. Și, ce face? O dezvăluire uluitoare. Cică el le-a arătat sondajele cu luni înainte și reieșea clar că Viorica Dăncilă va fi în mijlocul unui dezastru. „A nimerit în mijlocul unei campanii anti PSD cum nu a mai fost vreodată cînd era Liviu Dragnea. Și-a sacrificat doi ani din viață. Dînsa e o persoană onestă, va găsi soluția corectă, nu un război intern. E nevoie de oameni noi și de energii proaspete, sper ca dumneaei să înțeleagă asta. Ea nu a cîștigat, ci a pierdut un mandat de europarlamentar care i-ar fi adus liniște”, zice Dâncu. Lugu-lugu, stimată doamnă, dar trebuie oameni noi și energii noi, cum ar fi Ciolacu, Tudose, Ponta, Grindeanu și alți oameni cu studii de securitate și apărare.

Și Viorica Dăncilă ajunge în războiul retragerii. Pe partea cealaltă, trompetul de serviciu, Rareș Bogdan, dă țignal că stînga are nevoie de lideri onești, curajoși și competenți care să scoată PSD-ul „din noroi“.
Sigur, numai un om dirijat de grupul de la Cluj ar putea face un asemenea gest de binefacere.
Cornel Nistorescu

Share on Facebook

Tweet

Follow us