Naţionalismul globalist se pregăteşte de somn

Naţionalismul globalist se pregăteşte de somn

0 85

Cu toate că poate părea ciudat, există un naţionalism globalist. E drept, acest tip de naţionalism este mult mai pervers, atent ascuns. Şi, pe cât de ascuns e, pe atât e de radical. Mişcările naziste din Ucraina sunt un exemplu de naţionalism globalist.
Mişcarea AntiFa, BLM şi restul de încropeli avându-l în spate pe Soros sunt, la rândul lor, tot nişte naţionalisme de tip globalist. Toate acestea sunt naţionalisme de faţadă, care oricând pot fi virate în orice altă ideologie dorită de sforarii din spatele mişcării. 
De altfel, întreaga himeră a globalismului nu poate fi indusă proştilor decât prin intermediul unei ideologii cu structură naţionalist-radicală. Globaliştii se simt parte a unei construncţii grandioase, aflată pe cele mai înalte culmi ale lumii(era să zic ale „progresului şi civilizaţiei”). Ei luptă pentru „poporul lor”, acea oaste de strânsură în care se înghesuie, absolut haotic, tot felul de interese contradictorii. Dacă te-ai lua după imagine şi idealuri ai spunecă AntiFa şi azoviştii reprezintă interese absolut divergente în timp ce, în realitate, trag docili la aceeaşi căruţă ideologică.

Şi din punct de vedere economic este un naţionalism globalist. Marile companii multinaţionale tocmai asta arată: că sunt parte unei naţiuni în care preiau mărfurile la preţuile cele mai mici, le procesează cu cel mai mic cost şi le livrează global, la preţuri de neatins de către concurenţa naţională. „În aceste condiţii – ne-ar spune ei – nu e logic să trăim într-o comunitate globală?”.
Întrebarea e prostească. Indiferent de modul de organizare, de trăit vom trăi tot într-o comunitate globală. Diferenţa e dată de reguli sau, mai bine spus, de cel care face regulile. 
Până acum regulile s-au făcut de către SUA, moştenitoarea Imperiului Englez. Globalismul s-a şlefuit şi el de-a lungul timpului, însă esenţa e aceeaşi: ia mărfuri ieftine, procesează-le cu mână de muncă la fel de ieftină şi inundă lumea cu produsele tale. Iar, pe lângă multitudinea de produse, îţi impui şi ideologia, adică acea negură a minţii cu care-i infectezi pe proştii care-ţi cad victimă, şi care cred că există numeroase „oportunităţi” de a lua masa gratis. Iar când dezmeticesc, deja e prea târziu.

Ceea ce vedem acum în Ucraina este riposta naţionalismului de rit vechi. Rusia a bătut cu picioru-n prag, spunând că n-o mai interesează regulile laxe ale aşa-ziselor democraţii. Care numai democraţii nu sunt. Desigur, la fel cum nici Rusia nu e o democraţie.
Diferenţa dintre cele două forme de guvernare – adică aşa-numita democraţie occidentală şi tirania rusească – e dată de faptul că, în cazul sistemelor orientale tirania se exercită direct, în timp ce în cazul sistemelor occidentale ea ia forma nui consens dat de „alegerile oamenilor”. Consens care n-a existat niciodată decât ca pretext pentru impunerea tuturor aberaţiilor şi pentru menţinerea structurii ascunse de putere.

După cum lesne puteţi observa, indiferent de cum am privi lucrurile, lumea nu prea este tentantă atunci când o priveşti fără ochelari. Fără doar şi poate, puterea americană sleită va trebui să cedeze locul, astfel încât naţionalismul-globalist de rit nou va lua o pauză.
O nouă ordine mondială se va institui indiferent de rezultatul războiului din Ucraina. Pur şi simplu, prin încălcarea regulilor scrise şi nescrise ale vechii lumi, ordinea actuală se prăbuşeşte.
De aceea unul dintre ticăloşii din zona puterii globaliste – Kissinger – iese public cu disperare făcând apel la factorii americani de putere care, din prostie, nu fac altceva decât să-şi sape mai adânc groapa.
Lumea se schimbă. Naţionalismul globalist – cel ajuns într-o degenerare deplină – va lua o pauză. O serioasă pauză în care celălalt naţionalism va reveni în forţă.

DAN DIACONU
Sursa: trenduri.blogspot.com

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.