Modelul Islaz
„Nu este prima oara cand romanii se uita in directia falsa si ajuta pe cine nu trebuie, aliniindu-se cu cine nu trebuie.” Am citit asta pe blog (site-ul IonCoja.ro n.r.) si avea dreptate cine o spunea.
Incapatanarea nu vine din lipsa de optiuni ci ditr-un reflex mai subtil si mai greu de explicat, mai ales cand vrei sa nu-i jignesti.
Un coleg de facultate, e adevarat ca nu unul prea inteligent, dar care trece drept un pragmatic descurcaret, ne explica noua astora mai nationalisti si ingrijorati de pericolul kazar ca noi trebuie sa intelegem ca evreii sunt speciali. Ei au o vocatie, un talent si o misiune divina sa conduca afaceri si orice aferent bisnisului.
A fost injurat pe loc, o colega l-a scuipat si blestemat, … dar sunt prea multi care gandesc ca el.
Evreii sunt „alesii domnului”, rusii sunt dusmanii nostri iar Romania nu are prieteni printre vecini.
Daca noi nu putem sa fim capabili si abili sa ne facem prieteni cu vecinii, caci cu astia ne-a învrednicit Dumnezeu, atunci nici nu putem pretinde ca altii sa ne intinda o mana de ajutor sau sa ne dea vre-un sfat bun, cinstit.
Da, am mai auzit ca si Creanga si Eminescu si altii ca ei au fost antirusi, se pare ca era la moda pe vremea aia cand gazetele detinute de kazari urlau turbate impotriva rusilor, dusmanii lor genetici.
Dar si influenta masona nu era de neglijat si masoneria a mers pe aceiasi linie a hulirii Rusiei, inca de la inceputurile masoneriei in Romania, deci opinia s-a format in accord cu presa.
Revolutionarii de la ’48 erau in mare majoritate masoni, erau patrioti dar si masoni.
Ca dovada avem aici Proclamatia de la Izlaz, atentie la pct. 21:
TEXTUL PROCLAMAȚIEI DE LA IZLAZ
1. Independința administrativă și legislativă a poporului romăn, pe temeiul tractatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuție generală.
4. Adunanță generală compusă de reprezentanți ai tuturor stărilor societății.
5. Domnul responsabil ales pe căte cinci ani și căutat în toate stările societății.
6. Împuținarea listei civile – eradicarea de ori-ce mijloc de corrumpere.
7. Responsabilitatea ministrilor și a tutulor foncționarilor în foncția ce ocupă.
8. Libertate absolută a tiparului.
9. Ori ce recompensă să vie dela Patrie prin representanții săi, iar nu de la Domn.
10. Dreptul fie-căruia județ de a’și alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Poporului întreg de a’și alege Domnul.
11. Gvardie națională.
12. Emancipația mănăstirilor închinate.
13. Emancipația clăcașilor ce se fac proprietari prin despăgubire.
14. Desrobirea țiganilor prin despăgubire.
15. Representant al țărei la Constantinopol dintre Romăni.
16. Instrucție egală și întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.
17. Desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții.
18. Desființarea, pedepsei degrădătoare cu bătaiea.
19. Desființarea, atât în faptă, cât și în vorbă, a pedepsei cu moarte.
20. Așezăminte penitențiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor și să easă îmbunătățiți.
21. Emancipația Izraeliților și drepturi politice pentru ori-ce compatrioți de altă credință.
22. Convocare în dată a unei adunanțe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele sau meseriile nației, care va fi datoare a face constituția țărei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Poporul român.
Dupa secole de propaganda dezbinatoare facute de gazetele kazare si influentele masonice romanii au devenit xenofobi, s-au instrainat de cei din jur si singuri fiind au fost usor de subjugat economic.
Pacea dupa razboiul de independenta de la 1877 nu ne-a asigurat independenta tarii desi in parlament M Kogalniceanu la 10 mai 1877 declarase independenta, inainte ca trupele rusesti sa fi pasit in Romania.
A trebuit o alta conferinta de pace, la Berlin in 1878 pentru ca Romaniei sa i se recunoasca independenta sub conditia insa de a acorda neconditionat cetatenie romana evreilor.
Suntem calcati nu numai pe bombeuri ci si pe gat si tot ne face ca nu stim cine ne umileste si stoarce de averi, dar suntem mandri sa ii injuram pe rusi, sa spunem ca bulgarii au ceafa lata, ca sarbii sunt prea nervosi, iar cei alesi au vocatii divine.
Oare cat curaj ne trebuie sa vedem de unde bate vantul si pana unde ne poate duce?
Ura satisface mai mult decat prietenia, a ura nu te costa (la prima vedere ) nimic, prietenia insa cere unele acomodari si compromisuri, dar noi suntem mandri si nu facem compromisuri, noi injuram cu ura si satisfactie.
Urmaresc ocazional acest blog si constat ca manifestarea suprema a nationalismului pe care si-l aroga unii comentatori, este xenofobia selectiva.
Nu am citit prea multe randuri care sa reflecte o relatie participativa cu vecinii nostri, asa cum sunt ei, vorba proverbului „prietenii tii alegi dar rudele sunt ale care ti lea dat Dumnezeu”.
Apropo care sunt prietenii nostri cei adevarati?
Si nationalistii au nevoie de prieteni de aliati.
Am dat azi de Proclamatie si mau luat gandurile astea si m-am gandit sa le impart cu voi.
Autor: Codrin S.
Sursa: IonCoja.ro
