Mituri despre vitamine

Mituri despre vitamine

0 94

Vitamina A sau retinolul – cunoscuta in special datorita efectelor ei benefice asupra pielii, mucoasei gastrice si a vederii – este in acelasi timp si o componenta importanta de reglare a somnului, a tensiunii arteriale, se comporta ca un “combatant” redutabil impotriva unei tiroide “rebele” si chiar lupta cu succes impotriva durerosului sindrom premenstrual. Plus ca ajuta la intarirea oaselor si functionarea nornala a cartilajelor. Lipsa ei se lasa cu uscarea pielii, unghii casante, par care se inchide la culoare, tulburari de vedere si scaderea rezistentei la infectii. Exista insa si hipervitaminoza A, care incepe cu dureri de cap, ameteli, iritabilitate, ajungan pana la voma si dureri arteriale. Limiteaza-te la consumul de morcovi, usturoi, ceapa, rosii, piersici, caise, banana, galbenus de ou, lapte, smantana. Ai nevoie de doar 2 mg de vitamina A pe zi, iar 100 g de morcov contin 3-9 mg; ce zici?


Vitamina B1 (tiamina, aneurina) – prezinta importanta indeosebi in metabolismul proteinelor si al glucidelor, apoi in functionarea normala a sistemului nervos central si, cu precadere, a celui periferic, a aparatului digestiv si a glandelor endocrine, in procesul de crestere, in absorbtia intestinala a grasimilor etc. Tiamina (cum mai este numita vitamina B1) favorizeaza depunerea glicogenului in ficat si accelereaza procesul de eliminare a urinei, fiind indispensabila in transformarea hidratilor de carbon in lipide si mijlocind astfel obtinerea de surse suplimentare de energie. De asemenea, ea mentine sanatos sistemul nervos in totalitatea lui, imbunatateste tonusul muscular, contribuie la apararea organismului impotriva infectiilor etc.Tiamina este recomandatain tratarea a numeroase afectiuni, cum ar fi: anorexie, intarzieri in crestere, digestie lenta, tulburari de sarcina si alaptare, colite, stres, iritabilitate, anemie, greata, oboseala generala si convalescenta, ateroscleroza, tulburari de ritm cardiac, arsuri, nevrite si polinevrite („vitamina antinevritica”), beri-beri („vitamina antiberi-beri”), dureri diferite, hemoragii cerebrale, tromboze, boli infectioase ale sistemului nervos, insuficienta cardiaca, miocardite („vitamina inimii”), insuficiente hepatice, hepatite si ciroze, guta, algii reumatismale, dermatoze etc. Trebuie avut in vedere faptul ca tiamina este sinergica cu celelalte vitamine din complexul B (cum sunt si acestea intre ele) si ca, din pacate, nu este stocata in corp, trebuind deci sa fie inlocuita zilnic.


Vitamina C – Calciul este cel mai intalnit mineral din corpul omenesc, avand un rol vital in viata de zi cu zi. Din cauza unei diete sarace in calciu, oasele pot deveni fragile si se pot fractura foarte usor, uneori aparent fara nici un motiv. Aceasta poate duce la asa numita „Osteoporoza”, femeile fiind preponderent expuse in special dupa menopauza cand capacitatea de asimilare a calciului se reduce. Calciul este deasemenea implicat in diverse procese metabolice precum si in contractia musculara si transmiterea impulsului nervos.


Calciul este un mineral si din acest motiv el nu poate fi produs de organismul uman, singura sursa fiind alimentele. Un om matur are nevoie zilnic de aproximativ 1000 mg de calciu multi specialisti considerand ca femeilor le este necesar cu 50 % mai mult.. Aceasta cantitate se gaseste intr-un litru de lapte. Pe langa produsele lactate ca sursa de calciu, verdeata, somonul, sardinele ouale, brocoli, si alte legume pot contribui la aportul zilnic de calciu. Din nefericire nu toti adultii suporta produsele lactate, iar unele produse cum ar fi cascavalul, ouale contin cantitati de grasimi si calorii nu intotdeauna binefacatoare.


Vitamina D – Sunt vitamine liposolubile. Se g?sesc ?n alimente, at?t ?n stare liber? c?t ?i sub form? de provitamine (sub form? de steroli). Se cunosc mai multe vitamine D, notate D2 – D7. Vitaminele D nu pot fi sintetizate de organismul animal. Transformarea provitaminelor D ?n vitamine D se face sub ac?iunea energiei solare, a radia?iilor ultraviolete. La mamifere ?i p?s?ri, vitaminele D se formeaz? ?n piele, blan? ?i pene. La om vitamina D3 se formeaz? ?n cantitate mai mare ?n piele. Vitaminele D sunt substan?e rezistente la temperatur?. ?n cantitate mai mare se g?sesc ?n uleiul de pe?te, ficat, unt, ou?, lapte, piele, drojdie de bere etc. Cele mai mari cantit??i de vitamina D se g?sesc ?n uleiul de ficat de pe?te ?i ?n gr?simea subcutanat?. Produsele vegetale sunt s?race ?n vitamina D cu excep?ia unor ciuperci ?i a boabelor de cacao. Vitaminele D au un rol fiziologic foarte important. Ele favorizeaz? absorb?ia calciului ?i a fosforului ?i formarea sistemului osos. Rolul fundamental al vitaminei D const? ?n reglarea metabolismului calciului ?i a fosforului ?n procesul de osificare.
?n avitaminoze D apare rahitismul la copii ?i osteomalacia (demineralizarea) la adul?i. Vitaminele D se mai numesc ?i antirahitice deoarece previn ?i vindec? rahitismul. Osteomalacia se manifest? la adul?i prin demineralizarea ?i ?nmuierea oaselor, mic?orarea ?n volum ?i deformarea lor. Osteoporoza se caracterizeaz? prin rarefierea oaselor. Vitaminele D influen?eaz? favorabil metabolismul lipidelor ?i acumularea acidului citric ?n s?nge, care are rol ?nsemnat ?n procesul de osificare. Excesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor ?i la apari?ia calculilor (renali, hepatici etc.).


Vitamina E – o stim ca fiind “vitamina reproducerii” pentru ca participa la o buna functionare a glandelor sexuale, dar in egala masura ea creste rezistenta organismului la infectii si forta musculara. Lipsa ei poate agrava miopia si poate accentua starile de nervozitate. Cea mai buna sursa de vitamina E este reprezentata de germenii de grau si de cei de secara, de macese, zarzavaturi, uleiuri, galbenus de ou, lapte si carne. „Doza“ maxima pe zi este de 10-25 mg.


Vitamina F – contine o grupare de acizi grasi nesaturati, cunoscuti ca factori de crestere, reglatori ai metabolismului lipidelor si detoxifianti pentru organism. Din punct de vedere cosmetic, este unul dintre cei mai importanti factori de improspatare si catifelare a epidermei, un aport suficient fiind asigurat de 2 linguri de ulei de floarea soarelui in fiecare zi.


Vitamina K – este compusa din doua vitamine naturale – K1, K2 – si una sintetica – K3 – toate cu rol antihemoragic. K1 este de origine vegetal, K2 este fabricate chiar de flora noastra intestinala. Sursa: spanac, mazare, cartofi, varza, rosii, castanet, ficat si fructe.


?

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.