Mesteri cojocari in Tara Fagarasului

Mesteri cojocari in Tara Fagarasului

0 402

Nea Dumitru Sofonea este un continuator de pret al mestesugului cojocaritului in Tara Fagarasului. Prin mainile sale, aceasta indeletnicire straveche a locuitorilor de aici este mai vie ca oricand. Folosindu-se de unelte traditionale de cea mai mare simplitate, nea Dumitru nu face, nu mestesugeste, nu coase, ci creeaza cojoace ciobanesti, cojoace fara guler, cheptare, cheptare infundate, cheptarute, cheptare crepate si bondite.


Cu rabdare, iscusinta si har argaseste, croieste si infloreaza aceste adevarate opere de arta care nu au trecut neobservate atat in tara, cat si in strainatate. Este poate cel mai apreciat artist popular al Tarii Fagarasului.


Agerul mester cojocar se foloseste de cele mai simple unelte, dar si de mestesugul mostenit de la tatal lui, Dumitru Sofonea, zis Trasu, cel caruia Tudor Arghezi i-a multumit pentru priceperea si talentul sau intr-o scrisoare pe care nea Dumitru (fiul) si acum o pastreaza cu sfintenie.


?


Opere de arta populara


Nascut in anul 1935, in comuna Dragus, Dumitru Sofonea are faima unui neintrecut cojocar in toata tara, mostenind indemanarea si priceperea tatalui sau, cel pe care insusi profesorul Dimitrie Gusti l-a apreciat. Inzestrat cu calitatile unui foarte iscusit si indemanatic mestesugar, continuator al traditiei locale, nea Dumitru realizeaza produse cojocaresti caracterizate prin originalitatea campurilor ornamentale si frumusetea broderiei, facan din acestea adevarate opere de arta populara. Dumitru Sofonea lucreaza cu multa maiestrie caciuli, cheptare infundate pentru femei si barbati, cojoace trei sferturi, inflorate, fara guler, bondite, cojoace mari (ciobanesti sau pentru zile de sarbatoare), precum si, mai nou, venind in intampinarea cererii, pungute de piele.


?


Actul de creatie


In toate etapele confectionarii produselor se remarca filonul stravechi al acestui mestesug. Presarata cu sare, intinsa la uscat, „argasita”, scursa, uscata din nou, „carnuita”, „ghipsuita”, croita, materia prima – pielea de miel sau de oaie – este lucrata cu multa grija de mesterul din Dragus pentru a obtine materiale de foarte buna calitate. Brodarea „florilor”, realizata cu instrumente simple, constituie unul dintre cele mai importante momente in desavarsirea actului de creatie. Paleta ornamentala este dominata de motive florale si geometrice – floarea cheptarului, floarea de la schinare – florile lipar (la guler), tifra (floarea dintre buzunare), braduleti, ochi, creste, valul, punctul, spirala etc.


?


Recunoastere internationala


Piese reprezentative ale creatiei sale se afla in patrimoniul unor importante muzee din tara si strainatate, amintind aici Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Judetean Brasov etc., in colectii particulare, cat si pe piata de marketing.


Lui Dumitru Sofonea i-au fost conferite numeroase distinctii si premii, inscriindu-se in galeria marilor creatori ai artei populare romanesti, demonstrandu-si maiestria? la numeroasele expozitii si targuri ale mesterilor populari organizate in tara si in strainatate.


?



Cojoace pentru ambasadori


Vestea ca la Dragus exista un mester cojocar priceput s-a raspandit cu viteza vantului. Comenzile au inceput sa curga, timpul liber a ajuns sa fie din ce in ce mai putin, incat Dumitru Sofonea impreuna cu sotia lui au hotarat sa nu se mai ocupe de nimic altceva. „Munceam zi si noapte uneori, ca sa terminam cate un cojoc. Numai din asta traim si acum”. Oameni obisnuiti, dar si clienti celebri fac coada la usa mesterului. Au cusut cojoc pentru Nicolae Ceausescu. Patru ambasadori americani si-au comandat cheptare la ei, alti trei au tinut sa-i felicite personal. Cu Michael Guest s-au plimbat la brat, lui Rosapepe i-au vandut o traista. Ambasadorul Mecker si-a trimis fetele in vacanta la Dragus, sa vada cum se face fanul, cum se aduna cu carul cu boi si cum sar vara cosasii prin iarba. Au fost bine platiti si de Ion Tiriac, caruia i-au cusut un cojoc in timp record.

Elena B.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.