Mania naturii ( VI )
“ Trebuia sa ma gandesc la asta. “ Arata spre castronul gol. “ Iar te-ai indopat, Topmugg.”
“ Nu eu, el ! “ se apara kresalianul indignat, aratand spre Ottac. “ Intotdeauna eu si numai eu ! “
Atlan deschise din nou ochii si se ridica.
“ S-ar putea sa fii obosit, Ottac. Te schimb eu. Ai programat urmatoarea etapa ? “
“ Nu trebuie decat sa apesi pe butonul acesta – peste o ora. “
“ Bine, atunci culca-te. Ce-i cu tine, Topmugg ? “
“ Prietene, iti voi tine companie. “
Atlan se ridica si-i lua locul lui Ottac la pupitrul de comanda. Hubloul permitea o larga vedere in directia de zbor. Deasupra se afla un ecran cuplat la un telescop ce permitea marirea celor mai indepartate obiecte, acestea putand fi studiate in amanuntime, de parca s-ar fi aflat la cativa pasi.
Ottac lua castronasul si se retrase in mica incapere de alaturi pentru a se culca.
In cabina de comanda se lasa linistea. Topmugg nu parea sa aiba chef de conversatie, iar Atlan era ocupat cu multele ganduri care nu-i dadeau pace.
Ora trecu si Atlan porni etapa liniara anteprogramata.
Dupa care planeta Karshmel se afla la doar o mie de ani- lumina departa
( va urma )
( traducere si adaptare dupa “ Das Tefroderproblem “ )
Dan Bota
