MĂI ROMÂNILOR, SUNTEȚI ZDRAVENI LA CAP ?!
Omul acesta, diplomat venit dintr-o țară nordica în care nu prea crește nici grâul, nici floarea soarelui, nici leușteanul, nu înțelege cum o țară cu asemenea pământ, traversată de izvoare și si râuri, capabilă să se hrănească cu îndestulare, 90 de milioane de oameni, nu-i în stare să hrănească o populație de cinci ori mai mică.
E un paradox , zice ambasadorul, exprimând-și astfel perplexitatea. E, citesc eu pe dedesupt, o idioțenie. Cum să imporți tu, România, cireșe din Africa de Sud, usturoi din China, fasole din Etiopia, praz din Egipt, mere din Polonia, lăptuci din Brazilia? Cum sa cumperi struguri cand ai podgorii care produc cele mai diverse soiuri de masa si de vin, ca sa umpli toate mesele princiare ale lumii? Cum sa cumperi, fara jena, grape-fruit de masă din soiul Italia, veniți chiar din Italia, când și o holda din Drăgășani sau Pietroasele sau Valea Călugărească sau Odobești vă pot da grape de masă la fel, dacă nu mai buni decât cei cumpărați din Cizma și stropiți abundent cu pesticide?
Alo, nea ministrule agricol cu mare experientza , ai vreo idee cum să nu mai cumpărăm ? Nu-i mai bine și să ne folosim usturoiul nostru, îngrășat cu gunoi de grajd , pentru că la noi ne creste usturoi mai bun și mai usturoi ca usturoiul lor, cu condiția să-l pui în pământ?
Ne-o spune, nu un neica nimeni, ci un diplomat care nu-și pierde cumpătul cu una cu două, uluit – nu din dragoste pentru noi, pentru că nu are motivație – că suntem, ca să nu spunem idioți, ci … paradoxali.
Da, nea norvegianule! Suntem un paradox european. Și dacă mai cauți nițel, mai găsești și alte paradoxuri. Îți mai zic eu unu. Acum un sfert de veac, exportam mobilă în toată lumea. Pădurile noastre erau vândute ca viori și mobile și scrinuri sculptate… Nemții cumpărau, era singura șmecherie îngăduită, în lădițe de lemn, muzică în lădițe de lemn, legume și fructe românești. Îi interesează în primul rând lădițele... Azi vindem, în lumea arabă mai întâi, apoi în lumea europeană și în toate lumile, exclusiv bușteni. Lemn brut.
Cumpărăm de-ale gurii.
Cumpărăm grâu pentru țara grânelor și cumpărăm cireșe… Când, mă întreb, vom cumpăra și dude? Din Guineea Bissau sau din Tanganica? Și zarzăre. Încă nu importăm zarzăre… Să cumpărăm și zarzăre.
Da, domnule norvegian, ați slobozit o exprimare pe care o primesc ca pe o dovadă de dragoste. Transmite ingrijorarea asta care să ne trezească, chiar dacă te ferești să ne numești … doar paradoxali. (infonet)
