Legea la romani, sau cum sa-ti faci de lucru nonstop
Ca un paradox, in timp ce televiziunile nu mai prididesc cu imagini infatisandu-i pe minunatii nostri parlamentari atipind, vorbind la telefon, navigand pe internet sau fortandu-se sa para atenti, acestia sunt deosebit de profilici. Nu stim cand au timp dar discuta si emit legi pe banda. Nici Guvernul nu doarme, emite si el Hotarari, Ordine, Ordonante si Ordonante de Urgenta. Multe si marunte.
Din tot zelul asta legislativ ne alegem cu un stufaris legislativ greu de ingurgitat si nimic nu ne scuza in caz de doamne fereste: pe cat sunt unele legi de ambigue, pe atat de clar este principiul potrivit caruia necunoasterea legii nu este o scuza pentru incalcarea ei. Iar cand intra in joc si legea banului, ori legea birocratiei, ori cea a bunului plac, treaba se nasparleste.
O sa dam un singur exemplu de ce se poate intampla in tara in care ajunge sa locuiesti ca sa ai treaba tot timpul, referindu-ne la achizitiile publice.
La nivel european Parlamentul UE a emis doua Directive, 17 si 18, bine documentate, argumentate si redactate, astfel incat mai toate situatiile sunt tratate. Numai ca romanasii nostri, in Ordonanta de Urgenta 34 din 2006, privind achizitiile publice, omit niste prevederi, prezente in directive si esentiale pentru bunul mers al trebii, de pilda posibilitatea ca autoritatea contractanta sa continue procedura chiar daca la licitatie se prezinta un numar de ofertanti sub numarul minim din anunt. In OUG 34, mucles. Nu-i vorba, ca nici nu se pedepseste treaba, nu e prevazuta vreo sanctiune, dar nu scrie ca se poate.
Dar las-o pe-asta. Avem ordonanta. Parlamentul a aprobat-o printr-o lege, cu oarece modificari. Cum autoritatile s-au indoit de capacitatea noastra de a citi un document, s-au gandit sa ni-l detalieze. Au aparut normele de aplicare, norme in care, initial, au sarit din schema concesiunile de lucrari sau servicii. Au aparut si normele la concesiuni.
Dubiile au persistat, privind capacitatea noastra (si incepe sa fie pe buna dreptate): s-a elaborat un ghid privind aplicarea OUG si a normelor.
S-a modificat apoi ordonanta, printr-o hotarare de guvern, in privinta limitelor de suma pentru incredintari directe si cereri de oferta. S-au aprobat niste limite. Dar…cineva s-a gandit ca pentru contractele de publicitate depasind fabuloasa suma de 2000 (doua mii!!!!) de euro, chiar daca suma este sub plafonul de incredintare directa, sa se tina licitatie. A aparut Ordinul 183.
Conform OUG 34 anunturile si invitatiile de participare se publica in SEAP. Conform Ordinului se publica unde pricepe fiecare, in SEAP virgula in publicitatepublica.ro virgula , pe siteul autoritatii virgula, daca exista punct.
Anunturile sunt purecate de ANRMAP. Daca trec, e OK. Dar e OK, pentru unii. Baietii de la ADR Centru, in cazul contractelor de finantare, pureca dosare gata purecate, intervin peste licitatii , dand peste cap termenele, pe urma cer note explicative pentru decalarea termenelor, pe urma se incrunta la te miri ce chestiune, care desi se pliaza ad literam pe legislatie nu se pliaza pe vigilenta functionarilor. Argumentele cu “nu contravine legii” nu tin. Desi singurul for abilitat sa opreasca procedurile este Consiliul de Solutionare a Contestatiilor sau instanta, ADR dispune, obligand uneori autoritatile contractante sa incalce legea, care spune ca procedurile se finalizeaza obligatoriu cu un contract, ca firma castigatoare se notifica privind rezultatul in trei zile, etc. Functionarii au versiunea lor: ce treaba are Consiliul de solutionare a contestatiilor si ANRMAP? noi semnam contractul de finantare. Dar banii sunt de la CE. La nivel european sunt doua directive mari si late, din care ai nostri conducatori au facut vreo 15 acte normative, pe care trebuie sa le cunosti intocmai desi asta nu-ti prea este uneori de folos. Uneori chiar primesti raspunsuri pline de intelepciune: este interpretabil. Pe cand o lege, una si buna, fara norme, ghid, anexe, legenda, neinterpretabila in diferite moduri, care sa fie respectata de toti, indiferent de situatie? Nu de alta, dar in curand vom avea o singura activitate: cititul si interpretatul legii, comentariul literar al acesteia cu surprinderea subtilitatilor de stil, ba chiar poate, pentru a preveni orice situatie neplacuta, vom face analiza sintactica si morfologica!
Bianca Sorescu
