Lectia franco-germana de …Romanie
Britanicii si francezii isi disputa intaietatea la curtea asidua pe care o fac Romaniei turistice. Englezii tocmai au lansat filmul Wild Carpathia, o pelicula de o frumusete vibranta si salbatica, impecabil impachetata mediatic pentru a ne promova imaginea de taram neatins de aripa distructiva a civilizatiei care a declarat razboiului mediului. E drept ca distributia nici nu putea spera la un protagonist mai de marca decat insusi Printul Charles de Wales, definitiv si iremediabil indragostit de meleagurile transilvane, unde i se pare ca timpul a ramas suspendat si unde se incarca de tihna patriarhala in desele sale escapade mioritice. N-a aflat inca – sau poate ca nu-l intereseaza – ca genului asta de asezari iesite de sub tirania scurgerii vremii literatura romana i-a atasat sintagma de locuri in care nu se intampla nimic, alterand cu o doza mortala de plictiseala genuina evadare din timp. Filmul ignora insa aluziile literare si infige spectatorului in ochi paduri virgine, rezervate doar varcolacilor in noptile misterioase cu luna, sau satucuri de munte unde viata curge in armonie deplina cu natura si tainicele ei ritmuri. Amfitrion al acestor locuri sublime este mostenitorul tronului britanic, pe care presa il si suspecteaza acum de dorinta marunta de a ocupa tronul Casei Regale si de a reinstaura monarhia in Romania.
Fara sa se compare cu pelicula britanica, o echipa franceza de la Echappees belles – Escapade frumoase (plus o aluzie la o cunoscuta expresie frantuzeasca traductibila prin „a iesi basma curataâ€) a scos si ea un film turistic turnat in Romania, cu un popas relevant si prin Brasov. Nici pomeneala sa se ridice la thrill-ul britanic, potrivit cu neguroasele si tenebroasele viziuni insulare mostenite din evul de mijloc, dar merita pomenit venind el din partea hexagonalilor care nu rateaza ocazii de a se delecta ricanand pe seama romanilor. Au gasit chiar si un titlu nimerit – Roumanie – un sourire de l’Est – ceea ce ii reabiliteaza pe cocoseii galici obisnuiti sa scormoneasca galinaceu gunoiul mioritic de pe strazile lor si sa ne vada doar rictusul de cercetori, suti de buzunare sau nomazi campati ilegal in suburbiilor din Hexagon.
Cu puternica infuzie franco-britanica, ar fi pacat, rusinos si condamnabil sa nu descoperim la randul nostru frumusetea patriei si sa incepem sa o respectam macar la fel de mult cum o fac protagonistii celor doua pelicule.
Vifor Rotar
