Inculparea lui Trump este sfârșitul politicii americane

Inculparea lui Trump este sfârșitul politicii americane

0 125

Așadar, Democrații și beneficiarii lor de la Davos au făcut-o, în sfârșit. În sfârșit, au găsit ceva pentru care îl pot acuza pe președintele Donald Trump. Aparent sunt 34 de acuzații, ceea ce va da prilejul unor titluri grozave.
Suspecții obișnuiți și-au primit momeala – atât pacienții cu TDS (Trump Derangement Syndrome – n.n.), cât și MAGatards (se referă la cei care îl susțin pe Donald Trump fără niciun motiv logic – n.n.).
Războiul pe rețelele de socializare este deja în plină desfășurare. Și, sincer, nu ar putea fi mai obositor.
Câteva persoane înțeleg de ce este atât de nebunesc ce se petrece, dar cei mai mulți sunt concentrați pe lucruri greșite, ca întotdeauna.
Jonathan Turley are o scurtă prezentare a legalității îndoielnice a acestui caz. Dar, din nou, deși nu greșește când se concentrează pe acest lucru și pe politica dubioasă, el ratează implicațiile mai mari ale acestui rechizitoriu.
Acesta este un caz atât de slab din punct de vedere juridic, încât nici măcar Guvernul Federal, renumit pentru capacitatea sa de a condamna și-un sandviș cu șuncă, n-ar coborî atât de jos nici cu un stâlp de cinci metri.
Pentru că acuzarea lui Trump pentru oricare dintre aceste lucruri mărunte este nimic mai puțin decât sfârșitul politicii și o declarație de război civil.
Davos, prin intermediul Democraților, a dus un război cultural timp de zeci de ani pentru a elimina trecutul. Ceva destul de leninist. Turley și alții s-au concentrat asupra faptului că „pur și simplu nu este acceptabil” să acuzi un președinte, mai ales pentru ceva atât de irelevant precum plata unor bani pentru tăcerea lui Stormy Daniels.
Dar, „nu este acceptabil” este exact ceea ce face obiectul acuzării aici, nu Trump. Trump este doar punctul central pe care se sprijină toate acestea.
Aceasta este doar politica invidiei dusă la concluzia sa finală.
Rasismul, sexismul, ageismul, transfobia, drepturile LGBTQT+BBQ sunt toate fețe ale aceleiași politici a invidiei. Toate au ca scop dărâmarea vechii ordini instituționale.
Se întâmplă deja de generații, de când au invadat spații masculine precum Augusta National (club de golf – n.n.), când jurnaliste femei au forțat intrarea în vestiare, discutând la nesfârșit diferența de salarii dintre bărbați și femei.
Desigur, acești oameni nici nu mai pot defini ”femeile” pentru ale căror drepturi pretind că luptă.
Cel mai recent termen care le definește e „oameni care au menstruație”? sau a trecut deja această modă?
Am crezut că ar trebui să-mi port în continuare masca în mașina mea electrică pentru a lupta pentru drepturile bărbaților ucraineni de a rămâne însărcinați în timp ce luptă pentru a se elibera de Putler!
Așa că iertață-mă dacă sunt puțin confuz.
Perspectiva lor este o perspectivă care reduce societatea la ideea că tot ceea ce am făcut înainte a fost greșit. Progresul, în mintea religioșilor puritani Progresiști, ​​este o luptă fără sfârșit împotriva păcatului – a ceea ce declară ei a fi păcat. ”Ieri” este pentru totdeauna rău, în timp ce ”Mâine” promite paradisul pe pământ.
În Sud, le spunem acestor oameni ”yankei” și apoi ne întoarcem să ne mâncăm grătarul și să ne jucăm cu copiii noștri.
Păcatul pe care-l văd ei este stratificarea ca rezultat al recompensării meritului.
Dar ce merit au oamenii care consideră că orcie câștig este exploatare?
Puteți răspunde la asta oricum doriți, dar prin acțiunile lor este clar că ei cred că meritul este echivalent cu furtul.
De aceea repetă lucruri tip „nu tu ai construit asta” sau „coș cu deplorabili”. Orice ai câștigat poate și trebuie să ți se ia, pentru că ești vinovat de gândire greșită.
Și asta se află în centrul acestei acuzații împotriva lui Trump.


Trump este distilarea a tot ceea ce trebuie să dărâme pentru a-și valida invidia.
El este alb, bărbat, conectat politic, un pic corupt, foarte kitsch și este antiteza a ceea ce cred ei că ar trebui să fie bătrânii din clasa de mijloc.
A avea succes.
Ei îl urăsc pe Trump nu pentru că are succes, ci pentru că societatea noastră i-a permis să aibă succes.
Pentru un om progresist, orice societate care permite unui om ca Donald Trump să se ridice așa cum a făcut-o el trebuie distrusă.
E vreo diferență între asta și adolescentul care se răzvrătește și devine ateu pentru că i-a trecut lui prin cap să se întrebe cum poate un zeu să permită un asemenea rău în lume, dacă are puterea de a-l opri?
Am menționat cumva că acești oameni au epistemologia unor gândaci?
În Sud spunem: Unii oameni trebuie pur și simplu omorâți”.
Ei bine, pentru mintea puritană, „unele societăți trebuie pur și simplu distruse”.
De aceea acuzarea lui Trump semnalează sfârșitul politicii așa cum am crezut că funcționează. Cuvântul cheie aici era „crezut”. Avem de-a face cu oameni care îi consideră pe cei care nu sunt de acord cu ei ca fiind iremediabili.
Ai votat pentru Trump? De două ori? Arzi în iad, fascistule!
Este singurul lucru pentru care majoritatea acestor oameni ar vrea să existe arme.
Civilizația se bazează pe fantezia că există o acceptare comună a regulilor pe baza cărora funcționează.
Americanii sunt deopotrivă extrem de cinici, cât și naivi în ceea ce privește politica, în acest sens. Știm cu toții că politicienii mint atunci când buzele lor se mișcă, dar credem, de asemenea, în mitul că sistemul american de justiție va da suficient de des răspunsul corect pentru a menține luminile aprinse.
Astăzi, lucrul acesta este extrem de prezumțios.

Sfârșitul lui Clausewitz
Carl von Clausewitz este foarte faimos pentru afirmația sa că războiul este politică prin alte mijloace. Este atât de faimos pentru asta, încât termenul „clausewitzian” a devenit parte din vorbire; este o prescurtare pentru această idee.
Am ajuns la concluzia că cei mai mari scriitori sunt cei care reușesc să obțină această, îndrăznesc să spun, marcă a meritului. Așadar, astăzi acest rechizitoriu al lui Trump este în același timp, Phildickian, Kafkian, Clausewitzian și Hitlerian.
Phildickian pentru că pare că trăim într-o America alternativă.
Kafkian pentru că Trump este acuzat pentru o crimă pe care abia o putem defini.
Hitlerian pentru că este clar tiranic să închizi oponenții politici.
Și Clausewitzian pentru că rechizitoriul nu este despre politică, ci despre un război mult mai larg.
Davos este în război cu umanitatea prin subminarea instituțiilor civilizației în sine. Ei nu vor fi opriți în încercarea lor de a obține controlul global asupra umanității. Au stârnit o animozitate împotriva lui Trump în mintea unor oameni precum Nancy Pelosi, care nu se poate termina decât în foc și violență.
Ei știu că alegerile din 2024 sunt locul în care toate visele lor se unesc. Au nevoie de un alt trădător davosian la Casa Albă pentru a contracara ceea ce se întâmplă cu politica dură a Rezervei Federale.
Davos deține controlul asupra politicilor politice și monetare ale Europei. A pierdut controlul politic asupra Regatului Unit și recent l-a recuperat și apoi va inversa Brexitul. Asta a readus Banca Angliei înapoi în linie. Cu toate acestea, este foarte clar în acest moment că nu controlează Rezerva Federală.
Deci, ei (Davos) au control politic până în ianuarie 2025 în SUA, dar nu au control monetar asupra Rezervei Federale până în 2026, când se termină al doilea mandat al lui Powell. Aceasta este fereastra de timp pentru patrioții americani pentru a câștiga acest război civil înainte ca acesta să înceapă în mod serios.
Politica monetară strictă a lui Powell va fi principalul punct de discuție al democraților pentru 2024.
„Partidul Republican și Rezerva Federală sunt motivul pentru care ești falit” vor spune.”
Te-au costat slujba ta, visul unei case noi.”
”Avem nevoie de mai mulți bani gratuiti pentru a-i ajuta pe cei săraci.”

Dacă crezi că ți-a ajuns atâta Elizabeth Warren (senatoare americană democrată – n.n.) stai să vezi ce urmează.
Trebuie să recunosc că acești tipi i-au transformat pe libertarieni în cei mai mari susținători ai lor, transformând „Sfârșitul Rezervei Federale” într-un element strategic pe câmpul de luptă. Fără control monetar sau politic asupra SUA, nu poate exista o versiune a secolului 21 a Zilei V-E (Victoria în Europa a aliaților în fața Germaniei în al Doilea Război Mondial – n.n.). Este și-așa destul de rău că Sudul Global s-a revoltat.
Davos știe că aceasta este ultima lor șansă. Fie câștigă în 2024 în Statele Unite, fie dau faliment. George Soros a afirmat acest lucru la München anul acesta. Acesta este motivul pentru care Trump trebuie să fie pus sub acuzare, deși cazul este ilegitim din punct de vedere juridic.

Atenție, comentatorii conservatori care cred că punerea sub acuzare a lui Trump nu va face decât să-i îmbunătățească șansele de a câștiga alegerile se înșeală. Nu are importanță că are dreptul să candideze pentru o funcție din închisoare.
Crezi că un Partid Republican condus de Cocaine Mitch McConnell va avea curajul să-și sfideze stăpânii din Uniparty (termen folosit peiorativ, mai multe partide politice care au o viziune comună, ce tinde să susțină aceeași elită puternică, indiferent de afilierea politică – n.n.)  și să-l nominalizeze pe Donald Trump din închisoare?

Trump nu va avea voie să candideze.
Deși s-au scris multe despre asta până acum, doar Martin Armstrong s-a apropiat de adevărul referitor la strategia reală.
Cel mai probabil, Bragg va cere să i se interică lui Trump să vorbească în public, pe lângă cererea de refuz de eliberare sub cauțiune, care, oricât de necruțător ar fi judecătorul, va realiza probabil că nu poate refuza eliberarea sub cauțiune a unui fost președinte. Totuși, cel mai probabil, ei vor impune o interdicție de a vorbi în public pentru Trump și, în acest fel, îl pot arunca în închisoare chiar și pe termen nelimitat, așa cum au făcut cu mine sub temeiul ”sfidării instanței”, care nu este o infracțiune. Dacă îl acuză de sfidare penală, atunci el va fi judecat de juriu. Sub acuzația de sfidare civilă, aveți zero drepturi și niciun drept la un proces.
Dacă asta ar fi venit de la altcineva decât Martin Armstrong, aș fi respins-o imediat. Poate că Marty este paranoic. Sper că este.
În adâncul inimii voastre chiar credeți asta? Eu nu. Pentru că toată povestea este condusă de oameni care manevrează în fiecare zi lumea către un potențial schimb nuclear cu Rusia pentru dreptul acesteia de a exista ca țară.
Spuneți-mi, după tot ce i-ați văzut făcând în privința COVID-19, nu ar fi bucuroși să-i impună o interdicție de a vorbi în public lui Trump? Este singurul lucru care îi mai animă pe cei mai mulți dintre acești morți vii din Washington DC.
Armstrong continuă:
M-au ținut în închisoare pentru sfidare civilă din 2000 până în 2007. Am fost eliberat  doar pentru că am ajuns la Curtea Supremă și au ordonat guvernului să explice cum pot fi reținut timp de 7 ani fără nimic din statutul 28 USC 1826, care avea o durată maximă de 18 luni. Pentru a nu trebui să răspundă, m-au eliberat brusc.

Așa că uitați de banii plătiți către o actriță porno
Aceștia pot acum să-i interzică lui Trump să vorbească, să-i restricționeze mișcările și să-l hărțuiască pentru a-l împiedica să candideze în 2024. Vor asculta fiecare cuvânt pe care îl va spune și vor aștepta să poată să-l arunce în închisoare pentru sfidare civilă pe termen nelimitat, cu zero drepturi  constituționale. Bine ați venit în America cea adevărată. Ei îl numesc „ordin de protecție” – pentru a proteja guvernul și pe Bragg, în timp ce tu ești lipsit de toate drepturile tale din Primul Amendament.
Acum, pentru Trump, dacă Bragg ar încerca să facă acest lucru, cazul său ar fi accelerat rapid până la Curtea Supremă. Și apoi devine interesant. Credeți că Trump ar fi achitat de această instanță? În aceste circumstanțe? Sub presiunea actuală?
Sau mai degrabă vor face ceea ce au făcut și cu alegerile, să refuze să audieze cazul din cauza „lipsei de calitate procesuală”, așa cum au făcut-o la alegerile din 2020, când în mod clar aveau autoritatea de a audia cazurile?
Ultima dată când am verificat, John Roberts era încă la conducerea Curții Supreme.
Acum optsprezece luni eram recunoscător pentru toate reacțiile exagerate și nebunești,  narațiunile patetice și minciunile nesustenabile ale Davosului (pentru că-i arătau adevărata față). Deși nu cred că Davos mai poate fi recuperat, am încă speranța că mai există destui oameni în pozițiile potrivite care să poată spune „nu”, atunci când va veni momentul.
Cu fiecare înfrângere pe câmpul de luptă al opiniei publice și în arena politică, Davos mai degrabă a mers tot înainte, decât să dea înapoi. Aceasta este Calea Psihopatului, nu cea a Războinicului.
Sistemul lor de eurodolari moare pe vița SOFR (Secured Overnight Financing Rate – n.n).
Deci, nu ignorați acest rechizitoriu împotriva lui Trump. Pentru ei, aceasta este încă cea mai bună cale către victorie.
Teama de un al doilea mandat al lui Trump este reală, nu pentru că Trump ar fi atât de grozav, ci pentru că nu-l pot controla și pentru că are o atitudine la fel de provocatoare precum excedentul bugetar al Floridei.
Marty are dreptate. Vor juca asta până la capăt. Nu au altă opțiune dacă vor să câștige războiul pe care l-au pornit ca să-și valideze concepția despre ei înșiși ca fiind niște zei printre simli muritori.
Indiferent de rezultatul „problemelor juridice” ale lui Trump, adevărata victorie va fi distrugerea a ce a mai rămas din ceea ce a fost cu adevărat frumos: un guvern (teoretic) supus poporului.
Acesta este lucrul asupra căruia trebuie să ne concentrăm pentru a-l păstra, în timp ce adepții lor ard biblioteci, ca să șteargă amintirea presupuselor noastre păcate, pe care nu sunt în stare să le confrunte ca niște adulți.

Autor: Tom Luongo
Traducere de la tomluongo.me/
Sursa: reactionarii.home.blog

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.