Impresii despre Tunisia-II
Intrarea in normal.
Ne-am luat frigider paltind in euro. Am platit si un seif, deoarece ghida ne-a spus ca se can fura. Si pentru a nu pleca fara sa returnam cheia de la seif, ni s-a retinut o garantie generoasa. Ni s-a pus pe mana o zgarda albastra de plastic, semnul lui “all inclusive”, pe care daca o rupeam trebuia sa platim 5 dinari, iar daca o pierdeam 50 de dinari. Fara acesta bratara, nu putem sa mancam.
Inainte de a merge la micul dejun am reparat aerul conditionat din camera. Cred ca sotul meu avea o figura foarte neprietenoasa, dupa cele cateva ore de somn, ca au trimis imediat un mecanic. Acesta a desfacut filtrul instalatiei si ce sa vezi, erau peste 4 cm de depuneri fiind necuratat de ani de zile. Curatarea a facut ca instalatia sa functioneze foarte bine. Evident ca pe acesta a trebuit sa-l platim tot noi, pentru ca in materialele primite de la ghid scria ca bacsisul este parte a vietii in
Masa “all inclusive”
Aveam doua restaurante, destul de elegante aveau un semi aer conditionat, iar uneori de loc. Felurile de mancare destul de diferite de? ale noastre, au la baza multe legume. Platouri ovale mari pline varf cu legume taiate fin, morcovi cruzi rasi pe razatoarea mica, castraveti taiati sub forma de semiluna cu coaje cu tot, rosii, un platou cu rondele de ceapa, varza, combimatii de ardei iuti cu ardei grasi taiati foarte subtiri, fasoale boabe firte, naut, linte, orez si multe alte combinatii. Salatele le puteai combina singur agaugand ulei de masline din sticla, otet, sau cu 2-3 sosuri, dintre care unul foatre iute numit harysa, unul mai putin iute cu pasta de rosii si unul cu iaurt cu ceva verde prin el. Mai era un platou cu sardele in ulei de masline foarte bun, platou cu branza topita si unul cu un fel de parizer urat la culoare, cu capere, de care nu ne-am atins. In alt sector era mancarea calda, oua fierte,? orez colorat cu sofran,peste prajit in diverse forme, tocanite de pui, chiftelute rotunde, uneori carnaciori picanti numiti? merguez, doua feluri de ciorba graosa numita chorba, rosii cu ceapa si ardei prejiti in ulei de masline, cartofi copti in folie, cartofi fieti feliati, o cratita uriasa cu cous-cous (o tocana de legume, carne de vita sau oaie sau pui pe un strat de paste asemanaotere cu un gris cu bobul mai mare fiert in aburi, tajines patrate de omleta groase cu legume (dovlecei, cartofi, spanac), ?paste fainoase cu bucatele de salam ramas de la masa de dimineata. In alt raion era un castron mare cu lapte acru bun, cofere cu lapte, cereale, pepene rosu si galben gata portionat, inghetata doua sorturi si prajituri. Mai bine zis prajitura, foi cu crema diversa taiata in patratele? cu laturile de 2,5 cm.
Painea era sub forma clasica bagheta franzuzeasca alba, cu secara sau graham, pe care o taiai singuri, punand un servet deasupra ca sa nu pui mana direct pe paine, un gratar de lemn si un cutit bun. Dar ?nu toata lumea stia cum sa procedeze, multi dadeau servetul deoparte si tineau mana direct pe paine, dar cu timpul au observat si ei cum se procedeaza corect si s-au conformat.
Bauturile erau: apa rece ce curge ca un firisor din instalatia ce o prepara, bere tunisiana numai la pahar, coca-cola, un suc de lamaie si unul de portocale. La pranz si seara aparea vinul lor rosu, roze si alb. Ceai de menta si cafea foarte slaba.
Chelnerii se plimbau printre mese ca sa debarazeze, deoarecetotul era servit sub forma de bufet suedez, dar daca le dai un dinar, iti aduc ei berea sau sucul la masa, iti rezerva o masa si te intreaba de cate ori trec pe langa tine daca totul este O.K.
Toate aceste preparate care sunt condimentate cu diferse condimente mai putin utilizate in gastronomia noastra, este o reflectare a istoriei invadatorilor. Atat cous-cous cat si tajines sunt pastrate de la primii berberii. De la arabi au luat mirodeniile, iar de la spanioli au incorporat in mancarea lor masline, nuci si fructe. De turci au pastrat obiceiul placintelor cu miere si a bomboanelor. De la francezi painea si conceptul de separare a mancarurilor.(va urma)
