IANUARIE – luna ritualurilor de spaima (I)

IANUARIE – luna ritualurilor de spaima (I)

0 182
Luna ianuarie este vazuta, in traditia populara, ca o luna a spaimelor si a fricii, astfel incat toate ritualurile si obiceiurile sunt pentru alungarea spiritelor malefice si atragerea norocului pentru anul care incepe.
Satul are o serie de rituri preventive care se refera la apararea de jivinele padurii care ar putea atenta la gospodariile taranesti. La fel ca ursul, lupul este o imagine legendara si sacralizata in cosmologia satului.
De mici, copiii prind spaima de lup din cauza unor povesti ca “Scufita rosie” sau “Capra cu trei iezi”. Aceasta spaima se explica si lingvistic printr-o serie de proverbe, zicatori si expresii idiomatice care includ acest termen: lupul.
Taranii spun si acum “Cand vorbesti de lup, lupul este la usa” si exista pe an cateva perioade cand este interzis sa-i spui lupului pe nume: se crede ca puterea magico-rituala a cuvantului l-ar putea ademeni, asa ca satenii ii zic “hal din codru”.
Babele arunca suparate „Manca-l-ar lupii!”, cand vor sa blesteme pe cineva, sau spun “Stie-l-ar lupii!” despre oamenii vagabonzi fara niciun fel de randuiala in viata.
Femeilor pline de personalitate, care lupta pentru ale lor, li se spune “Lupoaice”. Expresia: “de cand lupul cu catelul” indica faptul ca acel lucru este foarte vechi, de pe vremea cand lupii si cateii umblau impreuna.
Potrivit traditiei, Sfantul Petru de Iarna sau “cel schiop” apara impotriva lupilor, fiind un ecou al sarbatorii lui Sfant Petru de Vara, cel care distribuie grindina. Calendaristic, cei doi marcheaza cele doua jumatati ale anului pastoral si agricol.
Ca patron al lupilor, Sfant Petru cel schiop are grija nu doar de comportamentul distructiv al lupilor, dar si de cel al oamenilor fata de animale. Se spune ca Sfantul Petru de Iarna ar fi purtat lantul lui Christos, ca el inchide gura lupilor si-i leaga cu lantul sa nu manance vitele.
Femeile nu lucreaza lana ca sa nu le manance lupii oile si pentru ca, celor care nu tin sarbatoarea, le rod soarecii lucrurile din casa si le strica toate cerealele. Acum oamenii trebuie doar sa bea si sa manance, iar cine nu mananca placinte in aceasta zi se rataceste cand calatore ste.
Taranii spun ca pe 2 februarie ursul iese din barlog, iar “daca-si vede umbra”, primavara nu va veni curand. Astfel, calendarul stravechi al lunii ianuarie se refera la o serie de obiceiuri si sarbatori ce includ ritualuri apotropaice si de protejare impotriva spiritelor malefice.
16 ianuarie – SF. PETRU DE IARNA, CEL SCHIOP, FULGERATOARELE sau Inchinarea cinstitului lant al Sf. Ap. Petru.
17 ianuarie – ATANASIILE, CIRCOVII DE IARNA sau Cuviosul Antonie cel Mare, o zi care se tine ca aparare de duhuri rele, farmece, primejdii, boli, arsuri si lovituri.
18 ianuarie – ATANASIA CIUMELOR sau Sf. Atanasie si Chiril Arhiepiscopii Alexandriei.
20 ianuarie – Sf. Eftimie cel Mare, sfant care ajuta la “rodirea pomilor, sanatatea barbatilor, apararea de ciuma, boli, izbituri, friguri, pagube”.
24 ianuarie – Sf. Agapia, data tinuta ca sa nu capieze oile si ca aparare de bube, primejdii.
25 ianuarie – Sf. Grigore Teologul, protectorul vaduvelor este serbat mai ales de lemnari pentru spor la lucru .
27 ianuarie – Sf. Ioan Hrisostomul, zi in care taranii spun ca “se deschide gura pasarilor sa cante”.
 
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.