György Frunda, membru fondator al UDMR, turnator ordinar al SECURITATII !!

György Frunda, membru fondator al UDMR, turnator ordinar al SECURITATII !!

0 312

György Frunda,  membru fondator al UDMR, deputat, senator şi fost candidat la preşedinţia României, a minţit în repetate rânduri în declaraţiile sale de necolaborare cu Securitate, făcute înainte de a se introduce în calităţile sale oficiale enumerate aici. Potrivit documentelor CNSAS consultate de ziarul Bursa, György Frunda, pe atunci Gheorghe, a fost recrutat de Securitate încă din 1979 şi a purtat numele conspirativ de sursă EMIL, FRICIU şi FREND şi cele de urmărit FAUR şi FURNEA.
Noile informaţii au devenit publice după ce CNSAS s-a sesizat din oficiu, iar Asociaţia Civic Media a solicitat oficial cercetarea numitului ţinând cont de funcţia sa de consilier al primului ministru, cât şi de transferul către CNSAS a unor noi documente din Arhiva SRI. Investigatorii CNSAS au cercetat timp aproape de doi ani sutele de file ale dosarelor lui György (Gheorghe) Frunda şi zeci de alte dosare şi persoane din anturajul său, pe care le-a turnat la Securitate sau le-ar fi putut turna în cei zece ani care s-au scurs de la prima sa recrutare şi până la evenimentele din decembrie 1989. De notat că ultima informare din Dosarului lui FRUNDA – alias EMIL, alias FRICIU, alias FREND – datează din 25.09.1989.
Falsul în acte publice comis de György Frunda, în mod repetat, timp de 25 de ani, este amplificat de CV-ul său impresionant, din care nu lipsesc funcţii menite să pună ordine în legislaţia României în acord cu cea europeană, cum ar fi cea de secretar al Comisiei pentru Elaborarea Constituţiei sau de membru al delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi raportor al Consiliului Europei privind naţiunile, minorităţile şi religia, unde s-a remarcat atacând constant statul român şi debitând cele mai mari prostii privind aşa-zisa discriminare a maghiarilor din România, chiar şi când UDMR se afla la Guvernare. Domnul Frunda este cunoscut şi ca apărătorul unor ucigaşi de români şi de evrei, între care se află criminalul de război Wass Albert, pentru care a încercat, în van, reabilitarea, dar şi ca un contestatar feroce al Agenţiei Naţionale de Integritate. Curios, el nu a intrat în atenţia Institutului „Elie Wiesel” şi nici a oengiştilor de profesie, în ciuda activităţii sale pro-antisemite şi anti-anticorupţie. Informatorul Securităţii György Frunda a fost şi vicepreşedinte al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European şi mai poartă şi Ordinul de Merit al Republicii Ungare în Grad de Mare Cruce, acordat de preşedintele Ungariei, Ferenc Mádl. Oare ce-or zice acum aceste înalte foruri de faptul că au adus la sânul lor un turnător al Securităţii române?CNSAS 2.1

Hocus-pocus cu Adeverinţa CNSAS: Noua decizie a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, emisă după lungi dezbateri şi controverse, despre care s-a relatat pe blogul Roncea.Ro (postarea din 25 iunie a.c.), deşi poartă data de 21.04.2015 a fost postată pe site-ul CNSAS de abia zilele trecute, după trei luni de la emitere, ea fiind încă în termenul legal de contestare de către cei interesaţi, potrivit Legii. Decizia în sine se consacră ca o premieră în istoria CNSAS, după ce secretarul Colegiului CNSAS, profesorul dr. în drept Corneliu Turianu, a contestat printr-o Opinie separată formularea din finalul Adeverinţei Nr. 422/21.04.2015, în care se susţine că informatorului lui Victor Ponta „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii, în sensul legii”, afirmând că aceasta trebuie schimbată cu „Dl. FRUNDA Gyorgy a furnizat informaţii Securităţii, dar nu sunt îndeplinite condiţiile impuse cumulativ de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008”. Premiera constă într-o „Opinie separată la Opinia separată”, semnată de membrul CNSAS Ladislau Antoniu Csendes, care sare în ajutorul superiorului său pe linie de partid şi, în loc să emită consideraţii juridice faţă de opinia profesorului Corneliu Turianu, recurge la artificii amatoristice, care, însă, cumulate cu eforturile unor reţele subterane cunoscute, produc o nouă Adeverinţă de „spălare” a informatorului Gyorgy Frunda. Această situaţie inedită se adaugă şi la ciudăţenia recrutării şi re-recrutării lui Gyorgy Frunda de către Securitate.

Angajamentul dispărut: În fapt, acesta a reuşit să scape, momentan, doar pentru că proba palpabilă prin care putea fi trimis în instanţă, Angajamentul olograf de colaborator al Securitătii, a fost sustrasă din dosarul său personal, fapt confirmat chiar de către documentele securiştilor găsite în Arhiva CNSAS. În rest, declaraţii şi note informative, orale şi scrise, cu duiumul!  Opinia la opinie, act fără precedent în trecutul CNSAS, l-a determinat pe profesorul Corneliu Turianu să explice cu de-amănuntul în ce a constat Cazul Gyorgy Frunda, într-un interviu video acordat portalului Ziaristi Online, în care acesta face referire şi la alte cazuri flagrante de încălcare a Legii de diverşi turnători-demnitari, cum ar fi cel al lui Ciprian Nica, în prezent vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, care, deşi a fost deferit Justiţiei şi confirmat definitiv de instanţă ca informator al Securităţii, nu este, încă, cercetat de Parchetul General pentru fals în acte publice şi uz de fals în mod repetat.frunda 4

Dincolo de Opiniile separate ale celor doi membri CNSAS care s-au contrat în scris şi de Adeverinţa CNSAS, atent ticluită în favoarea lui Gyorgy Frunda, documente pe care le ataşăm , Civic Media a consultat pentru BURSA şi Nota de Constatare a Direcţiei de Investigaţii a CNSAS, emisă în urmă cu un an. Încă un an a durat analizarea şi dezbaterea ei la forurile superioare din CNSAS.  Mai mult, adăugăm aici şi informaţia că, potrivit unor lucrători ai Securităţii din Târgu Mureş, azi rezervişti SRI, a existat speculaţia că numitul Gyorgy Frunda a fost racolat de serviciile speciale maghiare, iar în 1987, în urma unei vizite întreprinse la Budapesta, i s-a aprobat colaborarea cu Securitatea, ca agent dublu, aşa explicându-se lejeritatea cu care a semnat Angajamentul de colaborare la întoarcere (acum dispărut), după ce anterior se eschivase de la acest act, preferând să furnizeze turnătorii mai ales pe cale orală. Din păcate instituţia în cauză, poartă, din nou, o amprentă scriptică a unui adevărat spălător de cadavre, respectiv de politicieni expiraţi, dar bine stipendiaţi, membri ai unor reţele „deschise”, între care se numără turnătorul Frunda Gyorgy. În cazul Frunda, pe lângă numele de urmărit, avem alte patru nume conspirative, dintre care cel puţin trei şi le-a ales chiar informatorul Gheorghe Frunda împreună cu ofiţerii săi recrutori. Avem Note informative, Rapoarte şi Referate olografe, un Angajament de confidenţialitate faţă de Securitate semnat olograf, două etape de informator, cu şi fără angajament, pe cale orală sau scrisă, cu instructaje generale şi pentru cazuri de urgenţă, mai multe Dosare de Reţea şi Informative etc, etc, etc.Şi totuşi,”simpatizantii” din CNSAS decid, din nou, că Gyorgy Frunda nu a colaborat cu Securitatea „în sensul legii”.Ca si la Basescu! Este păcat că membrii Colegiului CNSAS fac rabat d e la propria lor inteligenţă şi achesează la teoria învârtită de Ladislau Csendes, subsemnând la aberaţia cuprinsă în conţinutul Adeverinţei, şi anume că Gyorgy Frunda nu au dus la „îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.O altă înşelătorie practicată de scribul CNSAS este alegerea unor citate din Rapoartele Securităţii care îl… favorizează – parţial – pe actualul consilier „onorific”: ,,Din verificările întreprinse s-a stabilit că este neloial şi nesincer privind munca de colaborare. De asemenea, are manifestări duşmănoase la adresa conducerii de partid şi de stat, este şovin, făcând aprecieri defavorabile la realităţile din ţara noastră şi invocă «pretinsa lipsă de afirmare» a naţionalităţilor”.G.F.

Adeverinţa CNSAS „uită” prima recrutare a lui Frunda, alias EMIL  Minciuna prin omisiune practicată de CNSAS eludează, spre exemplu, un citat care ar fi meritat să facă parte din Adeverinţă, fie şi numai pentru ideea de obiectivitate şi echitate. Şi anume: Raportul cu propunere de recrutare în calitatea de informator cu Nr. 322/0012600 din 05.12.1979, dactilografiat şi semnat olograf de cpt. VOŞLOBAN EMIL, de la Inspectoratul de Securitate Judeţean Mureş, în care se arată că, citez, „FRUNDA GHEORGHE este ataşat orânduirii sociale şi de stat din ţara noastră” şi că deja a fost „prelucrat contra-informativ” la plecarea în S.U.A., iar la întoarcere „a relatat aspecte cu interes operativ”. În Raportul următor, cu Nr. 322/004521, din 21.12.1979, căpitanul în cauză solicită scoaterea de sub urmărire a clientului său, întrucât „Din materialul obţinut în procesul supravegherii informative, a rezultat că sus numitul ar fi corespunzător pentru a fi folosit în munca informativă. Fiind contactat, cel în cauză s-a dovedit sincer şi deschis faţă de organele noastre, relatând aspecte de interes operativ. Cu aprobarea conducerii profesionale, sus numitul a fost recrutat în calitate de informator.” (Vol. 1, F. 57).Un alt document „uitat” de scribul CNSAS, dar care ar fi meritat, poate, măcar menţionat în Adeverinţa CNSAS 422 este chiar „Raportul privind recrutarea numitului FRUNDA GHEORGHE în calitate de informator”, cu Nr. 322/0012600, din 21.12.1979, întocmit de acelaşi căpitan de Securitate, în care se arată, potrivit Notei de Constatare S/D.I./ I./1559/25.06.2014, că: „La data de 19.12.1979, am procedat la recrutarea numitului FRUNDA GHEORGHE în calitate de informator. (…) Candidatul a fost de acord că va aduce la cunoştinţa organelor de Securitate a Statului orice aspecte care privesc securitatea statului.”

Printr-o altă Notă, de la aceeaşi dată, privind situaţiile de interes operativ, „se stabileşte sistemul de legătură personal”. Respectiv: „- Ofiţerul sună la domiciliu sau serviciu, solicitând o consultaţie juridică de la EMIL; – Informatorul sună ofiţerul la serviciu sau domiciliu (! – n.n.) comunicându-i că citarea părţilor este la data de… ; – Pentru situaţii de urgenţă, dacă ofiţerul nu este disponibil, informatorul va folosi căsuţa poştală N4. 400 Tg. M.” (Vol. 1, F. 59).În Dosarul de Reţea R 156646 (F.R. 15111 – M.S. – fost 15999 cu Mapa Anexă 12600) se consemnează cele două etape de colaborare cu Securitatea a numitului Frunda Gheorghe. Astfel,  a fost recrutat de Inspectoratul de Securitate al Judeţului Mureş, Serviciul 3, la data de 19 decembrie 1979, în principal „pentru a furniza informaţii privind străinii ce vin în Târgu Mureş”.. În plus, Frunda fusese deja instruit contrainformativ, relatase punctual cum a decurs o întrevedere la Ambasada SUA şi dăduse un calup de turnătorii Securităţii în urma unei vizite întreprinse în octombrie-noiembrie acelaşi an în SUA şi Canada, existând la Dosar şi o Notă dactilografiată şi semnată olograf, cu Nr. 0010/15.11.1979, privind această vizită. „După ce m-am reîntors, am fost căutat de Tov. M. căreia i-am adus la cunoştinţă cele mai sus arătate”, scria Gyorgy Frunda în noiembrie 1979 în faţa organelor de Securitate, în completarea detaliilor privind toate persoanele cu care a intrat în contact.Frunda G

Etapa a doua a colaborării este destinată supravegherii „unor intelectuali din domeniul Justiţiei” şi relatării asupra „relaţiilor suspecte” ale acestora „cu cetăţeni străini”. Această colaborare începe în 1987 şi nu se termină oficial nici în 1989, deoarece, după cum notează Direcţia de Investigaţii a CNSAS, „Dosarul nu prezintă documente de închidere”.  Cum a dispărut o delaţiune din Arhiva CNSAS pentru a se deschide apoi un proces de calomnie – Arhivele Totalitarismului, INST, 2011). Ce este cu adevărat grav, este faptul că Adeverinţa CNSAS 422 obliterează complet atât acest fapt, cât şi numele conspirativ al sursei primit cu această ocazie, respectiv acela de FRICIU.Adeverinţa 422 reproduce, totuşi, un prim Angajament de confidenţialitate faţă de Securitate (scribul CNSAS evitând cu grijă această denumire, trecută în scripte drept „un document”), scris şi semnat cu nume real, în care se afirmă: „Subsemnatul FRUNDA Gheorghe, domiciliat în Tg. Mureş, str. / … /, avocat în cadrul Colegiului de avocaţi Mureş, cunoscând prevederile actelor normative care reglementează apărarea secretului de stat, mă angajez să nu abordez în nici o împrejurare, indiferent de persoana interlocutorului, aspectele discutate cu organele de Securitate.” . In 1987, Securitatea îl reconsideră pe Gyorgy Frunda, afirmând despre el, la 30.10.1987 „Candidatul dispune de calităţi bune pentru a deveni informator” şi că „Există garanţii că în cazul recrutării să fie un informator loial şi sincer, aspecte de care a dat dovadă cu ocazia contactelor anterioare”, după cum raportează în scris acelaşi tovarăş din liceu, căpitanul Francisc Puşkaş, care nu uită să atragă atenţia într-o caracterizare a fostului său coleg că acesta „este o persoană deosebit de orgolioasă„(…). „În 1979 am efectuat o excursie în SUA şi, şi atunci – ca şi anterior şi ulterior – am avut un comportament loial faţă de ţara noastră. Atât înaintea excursiei respective, cât şi după întoarcerea în ţară am scris referate în legătură cu timpul petrecut în străinătate, informând şi lucrătorii din serviciul Dvs. despre aspectele care i-au interesat şi pe care le cunoaşteam”, scrie Frunda la 25 iunie 1987, anunţând organele că doreşte să întreprindă o acţiune similară, de data aceasta pe traseul R.P. Ungară, Austria, RFG, Suedia, Olanda, Belgia, Luxemburg şi Franţa. Aceasta este perioada când Frunda, la întoarcere, zăboveşte o săptămână la Budapesta, fără a relata însă nici un cuvânt despre aceasta în Referatele sale ulterioare.

Interesant, peste numai un an, la 20.12.1988, o Notă de Analiză cu Nr. 360/AV/0015999 ne dezvăluie că, între timp, Frunda fusese rebotezat în FREND. Din această perioadă se regăsesc la Dosar circa 10 declaraţii olografe, cât şi alte documente descoperite în Dosarele de Urmărire Informativă ale unor alte persoane, printre care şi cel reperat de noi ca fiind avocatul Elod Kincses (Dosarul Informativ 151103). De altfel, în filmul documentar „Balkan bajnok” („Campionul balcanic”) – film premiat la două reuniuni internaţionale, Festivalul de film de la Sibiu şi Festivalul filmului documentar de la Budapesta – avocatul Elod Kincses (fost campion al României la 100 şi 200 metri plat, protagonist controversat al evenimentelor din 20 martie 1990 de la Târgu Mureş) afirmă şi el că Frunda, pe vremea când se chema Gheorghe, a fost turnător la Securitate. „Ştiam că Frunda mă spiona. (…) Eram atent la ce spuneam de faţă cu el. El nu ştia că eu ştiu”. Şi cotidianul de limba maghiara „Kronika” din Cluj, într-un pamflet împotriva lui Bela Marko, publicat la 29 decembrie 2006, îl denumea pe György Frunda „sufleor pe scena vieţii” fără a naşte, însă, nici o reacţie din partea lui FRUNDA, alias EMIL, alias FRICIU, alias FREND, cunoscut de specialişti şi drept FURNEA sau FAUR. Deşi Direcţia de Investigaţii a CNSAS consideră că toate aceste Note – Raport cu turnătorii se încadrează drept „Documente care atestă transmiterea de informaţii către Securitate, potrivit Art. 2 lit. b.”, exact acelaşi articol este invocat de interpreţii din Colegiul CNSAS când „adeveresc” că  nu se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii, în sensul legii.”G.FRUNDA d

Aceasta l-a făcut pe prof. univ. dr. Corneliu Turianu, secretarul Colegiul CNSAS, să emită – degeaba însă – următoarea Opinie separată:„Cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, persoanele prevăzute la art. 3 lit. a-h(1) din OUG 24/2008 declară pe propria răspundere că „am fost/nu am fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, în sensul art. 2 lit. a) – c) din ordonanţa de urgenţă”.Sintagma „nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securităţii în sensul legii”, inserată în adeverinţele „cu preambul” eliberate de CNSAS este generatoare de confuzie.Pe de o parte, contrazice flagrant elementele de colaborare inserate în Nota de constatare emisă de Direcţia Investigaţii, respectiv că persoana verificată a furnizat informaţii indiferent sub ce formă (note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii).Pe de altă parte, stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii este atributul exclusiv al instanţei de judecată, care urmează să aprecieze asupra acestei calităţi.Motive pentru care consider că exprimarea corectă a soluţiei în adeverinţele cu preambul, este următoarea:Dl. FRUNDA Gyorgy a furnizat informaţii Securităţii, dar nu sunt îndeplinite condiţiile impuse cumulativ de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 pentru a fi sesizată instanţa în vederea aprecierii asupra calităţii de colaborator al Securităţii.”

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.