Guvernul Zât! Aroganță, nesimțire, minciună, impostură

Guvernul Zât! Aroganță, nesimțire, minciună, impostură

2 113

DEx – câț1 [At: H X, 498 / V] Strigăt cu care se gonește pisica: Zât! (Dex online)

Din nou (pentru a câta oară?) ne întrebăm al cui este guvernul României și pentru cine lucrează el. Pentru noi, românii, în mod sigur nu. Pare, din nou în ultimii treizeci de ani pe care ni-i închipuiam mai buni, un vis urât din care nu reușim să ne trezim. Și, oricât de urât am visa, realitatea ce a urmat recentelor alegeri depășește coșmarul.

Aroganța
O vorbă veche spune că prostul dacă nu-i fudul nu-i prost destul. Și chiar așa se întâmplă. Priviți-i pe acești minunați miniștri! Pe doamna aeriană de la Muncă și Protecție Socială care habar nu are despre ceva, oricât de simplu și de evident ar fi acel ceva.
Arogantă, vorbindu-ne din vârful buzelor ca unor retardați mintal și dându-ne lecții despre nimic, ea a fost vice prim-ministru și acum i s-a încredințat ministerul care are în responsabilitate viețile milioanelor de români și gestionează zeci de miliarde de euro. Meritul ei?  S-a nimerit a se fi născut în zona în care a fost primar actualul președinte și a învățat să fie docilă.

Priviți-l pe domnul aiurit de la Sănătate, cel care și-a delegat toate responsabilitățile de ministru zecilor de ”consilieri personali”, cel care ca într-un autentic scenariu al absurdului ne cere să purtăm mânuși chirurgicale când oferim mărțișorul femeii iubite. Credeți că „zeci de consilieri” este o exagerare? Nici pe  departe. Iată ce ne spune domnul ministru cu gurița personală când i s-a reproșat că are 21 de consilieri: „Există opt consilieri ai ministrului Sănătăţii, nu a modificat nimeni hotărârea de guvern care spune foarte clar că sunt opt consilieri ai ministrului Sănătăţii. Restul sunt consilieri onorifici. Pot să am 2.000”[1]. El este arogant. Și este arogant fiindcă „are spate”. Știe că este de neclintit de pe scaunul ministerial fiindcă are de îndeplinit o misiune. O misiune pe care doar o bănuim și care nu ne va aduce nimic bun. Domnul ministru habar nu are de medicină, habar nu are de modul în care ar trebui condus un minister. Așa cum habar nu are dacă și-a terminat studiile pe la Viena sau pe la București. Întrebat despre cum poate să-și probeze studiile, cu aceiași aroganță ostentativă, ministru sănătății răspunde: „Întrebaţi la Ambasada Austriei sau Ambasada Germaniei sau unde mai există titlul magister ca să vedeţi ce înseamnă asta[1] .
 Dl Voiculescu nu poate explica în mod rezonabil nici prin ce minune și din care secrete izvoare, precum și Făt Frumosului prim-ministru, i-au venit banii pentru anii îndelungați petrecuți (pentru studii sau pentru cu totul alte misiuni) prin scumpele și elegantele urbe ale lumii occidentale. Fără să le pese de consecințe, nulitățile ajunse în guvern ignoră orice lege care nu corespunde dorințelor celor care i-au instalat în scaune. Niciuna dintre legile care ofereau o oarecare speranță săracilor, legi aflate în vigoare, nu se mai aplică. Pur și simplu, în aroganța lor, le aruncă la gunoi. Și o fac fiindcă știu că nu vor da niciodată socoteală. Noi, un popor adus deja la stadiul de gloată imundă și mută, răbdăm fără crâcnire orice umilință.

Nesimțirea
De câteva luni de când prin mașinațiuni regizate de la Cotroceni au ajuns la guvernare, ei au ridicat nesimțirea la rang de politică de stat. Nu le pasă de sutele de proteste care împânzesc țara.
Nici de pensionarii muritori de foame, nici de salariații cu salariile blocate, nici de lucrătorii din sănătate cărora nu li se mai plătesc sporurile de risc, nici de angajații din turism rămași pe drumuri, nici de cei din serviciile pentru populație, nici de polițiștii revoltați, nici de profesorii ieșiți în stradă fiindcă au salarii de mizerie, nici de țăranii rămași fără subvenții și fără a avea unde să-și vândă produsele, nici de minerii neplătiți cu lunile care care refuză să mai iasă din subteran fiindcă nu au ce pune pe masa copiilor. Nu-i interesează că mor oameni arși de vii prin spitalele aduse la nivel de pușcării cu gardieni costumați în zombi.
Deasupra unei țări care se prăbușește, ei se bat pentru funcții, pentru a-și plasa slugile în posturi cheie și se luptă fără pic de jenă pentru accesul la fonduri cât mai mari. Principala lor preocupare rămâne aceea de a demonstra stăpânilor lor din lumea largă până unde poate merge obediența.
Cu o nesimțire specifică nulităților ajunse la ciolan, strivesc ori vând tot ce-i românesc. Omoară orice inițiativă, îi sugrumă pe micii întreprinzători, sufocă turismul atât cât mai era, vând pădurile, aurul, petrolul, instituțiile strategice care ca prin minune au scăpat până acum, șterg din mintea copiilor dragostea de țară, respectul față de înaintași și față de munca părinților lor, calcă în picioare cultura națională și se șterg la fund cu valorile națiunii.
Iată ce spunea de curând președintele Academiei Române: „acum citesc că geografia și istoria României stau să fie scoase din programa școlară. Cine mai suntem noi, oameni buni? Ne dizolvăm încet, în acidul turnat de „sus”, de niște iresponsabili, impostori cu C.V.-uri pompoase, proști cu aere sau vânzători de neam. Ne otrăvesc mintea, ca să uităm și cine suntem, și cum am ajuns aici, de parcă nu e nimic greșit în a fi pribeag. Fără o identitate clară. Al nimănui”.

Minciuna
Întreaga guvernare este bazată pe minciună. S-a dezvoltat deja o industrie a minciunii și, ca politician la putere, ești apreciat după dimensiunile minciunilor debitate în public. Minte președintele, minte primul ministru, mint miniștrii, mint purtătorii lor de cuvânt, se minte cu privire la dimensiunile așa-zisei pandemii, se manipulează cifrele cu morți în funcție de interesele politicienilor, promisiunile electorale sunt minciuni gogonate iar planul de guvernare e plin de minciuni. Se minte la nivel național!

Comparat cu bâlbâitul Câțu, celebrul baron de Münchhausen, cel care susținea că umblă prin lume folosind drept bidiviu o ghiulea trasă din tun, pare mic copil. După ce a înghețat salariile, după ce a înghețat pensiile, după ce a blocat indemnizațiile pentru copii, după ce a anulat voucerele de vacanță, după ce a tăiat sporurile salariale și a eliminat indemnizațiile de hrană pentru categorii întregi de bugetari, după ce a adus la faliment zeci de mii de firme, după ce a determinat scumpiri record ale alimentelor și bunurilor de consum, după ce a determinat explozia prețurilor carburanților, după ce a îndatorat țara și pe fiecare dintre noi pentru câteva generații, în timp ce pregătește vânzarea pe nimic a ultimelor societăți comerciale strategice ale țării care aduc profit, prim-ministrul Zât declara la data de 3 martie a.c. că pentru anul 2021 se prevede o spectaculoasă creștere a nivelului de trai în România. Să râzi, să plângi, să te crucești? E tot ce pare a ne mai fi rămas de făcut. Pentru că, de acțiune pentru eliminarea lor de pe scena politică a țării, am dovedit cu prisosință că nu suntem capabili… Este incredibil cât de proști ne cred acești politicieni de carton fabricați în tenebrele adânci ale mașinăriei care de câteva decenii produce pe bandă rulantă vânzători de țară! Și, poate, nici n-ar trebui să ne mire. “Nu te plânge că ești strivit, dacă te-ai făcut vierme” spunea cu un sfert de mileniu în urmă Immanuel Kant

Impostura
În luna decembrie a anului trecut, imediat după alegerile parlamentare, o asociație civică adresa viitorilor guvernanți o scrisoare deschisă, semnată de mii de cetățeni: „Dorim să ne spuneți ce veți face, ca viitori membri ai Parlamentului, pentru a deparazita instituțiile statului de mistificatori care și-au inventat biografii mincinoase pentru a primi funcții și demnități, pe scurt, pentru a obține, prin înșelăciune, votul românilor? Ce veți face cu oamenii lipsiți de competențe reale, care și-au falsificat actele de studii și au inventat episoade de viață doar pentru a simula abilități pe care nu le-au avut niciodată? Ce veți face cu cei care gestionează bugetul și resursele acestei țări, care fac trafic de influență, promovează legi și iau decizii prin care spoliază și corup societatea în care trăim?
Sărăcia și disperarea care au împins milioane de români în afara granițelor se datorează în cea mai mare măsură impostorilor. De trei decenii, ei comit nestingheriți un adevărat genocid spiritual. Într-o țară în care managementul contraselecției a devenit metoda de guvernare, senzația pe care o avem este de moarte lentă a unui întreg popor. Contraselecția e boala letală a României, pentru că ea secătuiește rezervorul de inteligență și moralitate care asigură forța oricărei națiuni[2].

Rezultatul? La o analiză atentă, constatăm că aproape niciunul dintre guvernanții de azi nu este ceea ce pretinde a fi. Ba mai mult! Aproape în totalitate, noii numiți pe funcții de către noua generație de politicieni sunt impostori. Manageri de spitale cu studii de coafori, directori generali cu pregătirea de barmani, membri în consilii de administrație la companii de interes național care habar nu au despre domeniul respectiv sunt numai câteva dintre situațiile în care miile de imposturi sufocă România. Îi vedem pretutindeni. Le simțim prezența prin nenumăratele legi aberante, decizii aiuristice și hotărâri de miniștri absurde. Primari sosiți de niciunde și care abia rup câteva cuvinte în românește își chinuie la propriu cetățenii, membri ai unor comisii guvernamentale invizibile dar importante ne dirijează viața de zi cu zi prin Ordine Militare, „specialiști” de tot felul ne invadează intimitatea de pe ecranele televiziunilor „independente”  și vor să ne convingă cât de bine ne este când ne este rău.

Am putea exemplifica impostura și cu pregătirea școlară discutabilă a prim-ministrului, cu simulacrul de diplome al ministrului sănătății, cu angajamentele de lucru ale actualului președinte al Camerei Deputaților, cu modul în care vorbea românește profesorul de limba română fost ministru al Educației sau cu faptul că actualul ministru al Justiției, avocat de profesie, a fost scos din sala de judecată pe motiv că în loc să-și apere clientul încerca să-l „înfunde”. Dar, ar fi inutil. Trăim deja în condițiile în care o mulțime de alți oficiali, de ordinul zecilor, se jenează să-și publice CV-urile, dau din colț în colț când sunt întrebați despre studii sau aleg să-și secretizeze datele biografice.

De ce „Guvernul Zât!”?
Putem fi mândri. Domnul Câțu, singurul prim-ministru din istorie desemnat prin ghicitul în răvașe operat la ceas de seară pe culoarele palatului din deal de către președinte și șeful său de partid, și-a transformat numele în renume. A spus zât la tot! Nimic din ceea ce mai aducea cât de cât alinare românului chinuit de sărăcie din cauza lăcomiei guvernanților nu a scăpat neizgonit. Și se zvonește că Zâțuiala nu se oprește aici.
Domnul Câțu are nevoie de bani. Fiecare nouă tăiere din drepturile noastre îi aduce bani, munți de bani. Bani pentru ce?
Domnul Câțu nu ne spune fiindcă e secret. Așa cum secrete sunt resorturile care l-au ridicat la mult râvnita funcție de prim-ministru.
Sunt mulți cei cărora le este dator pentru scaunul capitonat al palatului din Piață. Și, domnul Câțu este un om de cuvânt. Își plătește cu banii noștri datoriile. Zâțuiește!

Teo Palade
Sursa: Art-Emis.ro

[1] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24631492-cati-consilieri-are-ministrul-sanatatii-voiculescu-pot-2-000-una-este-consilier-onorific-alta-sunt-functiile-platite.htm
[2] Idem. [3] https://campaniamea.declic.ro/petitions/cerem-viitorilor-parlamentari-sa-elimine-definitiv-impostura-care-ne-ucide-tara

COMENTARII

  1. Băi, dar numai viermi care plîng de mila nenorociților de bugetari împuțiți scrieți!
    BUGETARII BORÎȚI TREBUIE REDUȘI CU 60% LA SALARII ȘI NUMĂR!!!
    IAR PENSIILE SPECIALE DESFIINȚATE!!!!

    CINE-I VIERMELE DE PALADE ĂSTA!?

    • Adică vrei să reducă numărul, exact a celor care este folosit de politicieni ca să răsplătească slugile, zici. Și am reala convingere că nu ai citit tot articolul, sau dacă l-ai citit, nu l-ai înțeles. Pune pe cineva să-l explice.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.