Europa de Sud-Est si vulnerabilitatea la criza financiara !

Europa de Sud-Est si vulnerabilitatea la criza financiara !

0 156

Cat de amenintata este vecinatatea noastra, unde grecii au investit 15 miliarde euro, iar bancile isi realizeaza 17 la suta din castiguri? Dupa Islanda, a venit randul Ungariei si apoi al Ucrainei. Ce tara va mai fi lovita de criza financiara? Cat de amenintata e vecinatatea noastra, unde grecii au investit peste 15 miliarde de euro, iar bancile grecesti isi realizeaza 17 la suta din castiguri?
In urma discutiilor cu factorii de pe piata, nelinistile se aduna in jurul tarilor din intreaga regiune a Europei de Sud-Est. Poate nu intamplator criza a lovit Ungaria si Ucraina. Toate aceste tari sunt vulnerabile din cauza dependentei lor de investitiile straine, a deficitelor imense de cont curent, a inflatiei mari si extinderii accelerate a creditarii. Recent, si-a exprimat nelinistea si guvernatorul Bancii Greciei, Giorgos Provopoulos. Dupa ce s-a referit la ritmurile mari de crestere economica din aceste tari si la tendintele de stabilizare a economiilor din regiune, a recomandat precautie din cauza crizei mondiale.

Cazul Islandei a fost diferit.
Aceasta a fost vulnerabila din cauza „amplitudinii” si supraexpunerii sistemului sau bancar. Numai activele uneia dintre bancile care s-au prabusit (Kaupthing) se ridica la 622,5 la suta din PIB-ul acestei tari! A fost demarata trecerea in proprietatea statului a doua mari banci si e in curs de incheiere procedura de contractare a unui imprumut de 5,4 miliarde dolari din Rusia. Fondul Monetar International si-a declarat disponibilitatea de a acorda ajutor.

Ungaria a fost prima tara din Europa de Est care a fost lovita de criza
Fluxul brusc de retragere a capitalurilor a provocat presiuni asupra monedei, cresterea dobanzilor, caderi la bursele de valori si probleme in achitarea datoriei publice. Lipsa lichiditatilor a agravat problema. A cerut si a primit un imprumut de 5 miliarde euro de la Banca Centrala Europeana. Dupa cateva zile, la 14 octombrie, criza a lovit la usa Ucrainei. Aceasta a cerut Fondului Monetar International un imprumut de 14 miliarde dolari. Care va fi urmatoarea? Kazahstan, Romania, Turcia. Numele acestor tari se aude in discutiile cu factorii de pe piata. Interesul se concentreaza asupra Turciei, evident din cauza marii investitii realizate de Banca Ethniki (Finansbank) si pentru ca Turcia este in afara „protectiei” oferite de masurile de sustinere europene. De altfel, ea insasi are probleme financiare ca si celelalte economii din regiune.

Nimeni nu stie ce se va intampla
Ce se va intampla daca criza va lovi aceste tari si le va prabusi sistemele bancare? Nimeni nu stie – raspunde publicatia „Economist”, care cauta si aceasta urmatoarele victime. Dar, dupa cum evidentiaza „Economist”, „inaintea crizei din Ungaria, toate prezentau tendinte de stabilizare”.

Agentii bancari subestimeaza pericolele. In mod special, conducerea Bancii Ethniki mentioneaza ca are cunostinta de riscuri, le-a analizat si contabilizat si a trecut la egalizarea riscurilor asupra paritatii euro/lira turceasca. Se evindentiaza, de asemenea, ca sistemul din Turcia este foarte sanatos, dispune de mari lichiditati si capitalizari mari, si, mai ales, e obisnuit cu crizele. Bancile functioneaza cu criterii mai severe, iar banca centrala a Turciei solicita rapoarte zilnice privind situatia imprumuturilor, depozitelor bancare, a investitiilor etc.
Acum se fac mari presiuni asupra lirei turcesti, iar turcii isi retrag depunerile bancare. Dar asta se pare ca e ceva obisnuit in Turcia. Ilustrativ e faptul ca
guvernul turc nu a anuntat masuri de garantare sau planuri de sustinere a bancilor din tara. Desigur, Bloomberg a mentionat ca Turcia se declara dispusa sa ajute celelalte state care se confrunta cu probleme din cauza crizei financiare.

Moody’s: Sistemul bancar turcesc continua sa manifeste ritmuri lucrative sanatoase
Agentia de evaluare financiara Moody’s confirma, referindu-se la raportul dat publicitatii acum trei zile: sistemul bancar turcesc continua sa manifeste ritmuri lucrative sanatoase si calitate constanta a activelor intr-un mediu de dezvoltare. Totusi, expunerea Turciei pe pietele mondiale si conditiile economice agravate vor destabiliza climatul din sistemul bancar intern. Gradul de agravare la nivelul calitatii activelor si profiturilor depinde de seriozitatea si durata covalescentei economice.

Banca Ethniki se refera la dificultatile politice si economice atunci cand mentioneaza economia Turciei. Anul acesta, ritmul de crestere este estimat la 3,6 la suta, iar in 2009, la 3,2 la suta. Exista nelinisti privind cresterea deficitului balantei de plati la 8 la suta din PIB anul acesta, comparativ cu 7,1 la suta in 2007. Anul acesta, inflatia se va ridica la 9,8 la suta, iar somajul la 10,7 la suta. Dobanzile interbancare vor ramane la peste 15 la suta. Extinderea creditului creste cu 26,1 la suta, iar creditele pentru sectorul particular se ridica la 30,6 la suta din PIB. Depozitele bancare sunt de 39,7 la suta din PIB.

Potrivit estimarilor Moody’s, perspectivele amplitudinii fundamentale a sistemului bancar din Turcia fluctueaza de la stabil pana la negativ. Concluzia agentiei de rating mentioneaza o posibila evolutie viitoare a conditiilor de baza de creditare in domeniu in urmatoarele 12-18 luni.

Romania – supraincalzirea economiei solicita disciplina
Ritm de crestere economica: 8%
Inflatie: 6,7%
Deficit: 13,8% din PIB
Extindere a creditarii: 62,1%

Comisia Europeana mentioneaza in ultima evaluare privind Romania ca guvernul a demarat reformele, dar problemele, precum coruptia, au ramas. De asemenea, ritmul ridicat de dezvoltare intareste teama privind accelerarea inflatiei, din cauza dezechilibrelor financiare. Investitiile continua sa creasca cu un ritm anual de 30 la suta, ca rezultat al dobanzilor reale mici, boom-ului in domeniul constructiilor si extinderii mari a creditarii. Intrucat inflatia va continua sa fie mare, politica monetara va continua sa fie severa. Acest fapt provoaca dificultati lichiditatilor limitate din sistemul bancar, create din cauza crizei financiare. Sunt multi cei care isi exprima trama ca depozitele bancare nu sunt suficiente pentru finantarea extinderii creditarii, care creste cu un ritm de 30 la suta anual. Chiar daca se asteapta masuri pentru limitarea deficitelor financiare, deficitul contului curent creste din cauza cresterii importurilor si a fluxului de investitii straine directe. Pericolul evidentiat de Banca Ethniki este legat de criza financiara, care e posibil sa limiteze activitatile din exterior. Asta va reduce importurile si, in general, ritmul de crestere.

Sursa: Rador

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.