Este groslolan cum presedintele Iohannis se foloseste electoral de referendumul din 26 mai!
Acesta, de fapt, a fost scopul ascuns pentru care l-a organizat… !
Sub aspectul efectelor concrete, referendumul n-avea cum sa produca modificari constitutionale coerente, iar cele care pot exista nu il avantajeaza electoral pe Klaus Iohannis.
Foarte bine subliniaza publicistul Ioana Dogioiu ca „presedintele ar trebui sa dea dovada de ceva mai multa retinere in confiscarea succesului referendumului’. Este groslolan cum presedintele Iohannis se foloseste electoral de referendumul din 26 mai!
„Referendumul a fost câștigat de mine impreuna cu românii !”, spune dl Iohannis. O regula de politete general valabila cere ca intr-o enumerare laudativa, vorbitorul sa se puna ultimul, iar o regula politica de baza, presupune smerenia presedintelui fata de popor, ca și una de bun simț reflectata de toata vizita Papei Francisc. Eventual, „românii și cu mine”…
Dar cel mai corect ar fi fost, ca dl Iohannis sa evite asemenea afirmatii triumfaliste pentru ca, in realitate, referendumul acesta nu a fost castigat de nimeni! In realitate, nu a fost un vot pozitiv pe niste intrebari pe care poporul sa le fi inteles si asumat, ci a fost un referendum pierdut, eventual de PSD. Asa cum dl Iohannis nu a castigat alegerile din 2014, ci le-a pierdut Victor Ponta, din cauza unei aroganțe extreme, pe care ar trebui sa nu o uite, pentru ca da semne ca ar fi in pericol sa o repete.
De fapt, DA-ul celor car au iesit la vot, am aceasta certitudine, a fost de fapt si un imens NU pentru Liviu Dragnea. Lumea a iesit stârnită de posibilitatea să se calce legea si justitia. Si tocmai de aceea Referendumul nu a fost votat doar de sustinatorii presedintelui si ai PNL, ci si de sustinatorii USR-PLUS care se pregatesc sa aiba alt candidat la prezidentiale, de electoratul UDMR, si de electoratul PMP.
Lumea a votat referendumul si pentru ca Dragnea – diabolizat precum Tokes! – sa nu facă din eșecul lui un pretext sau chiar sa nu respecte hotararea instantei, daca rezultatul din 26 mai ar fi fost altul.
Dar miza aceasta fiind eliminata, haideti sa ne uitam putin la intrebari si efectele concrete pe care le pot genera ele, adica ce modificari trebuie si pot fi facute.
Poporul e de acord ca faptele de coruptie sa nu poate fi gratiate si nici amnistiate. In regula! Dar ce inseamna coruptie? Conform noului Cod Penal, faptele de coruptie sunt: luare-dare de mita, trafic-cumparare de influenta, abuzul de functie, fapte savarsite de catre membrii instantelor de arbitraj sau in legatura cu acestia, fapte savarsite de catre functionari straini sau in legatura cu acestia. Deci acestea nu pot fi amnistitate sau gratiate, conform referendumului. Doar atat?
Dar abuzul in serviciu? E la capitolul infractiune de serviciu.?Dar spalarea de bani? Dar organizarea de grup infractional organizat? Ele sunt amnistiabile si grațiabile, desi reprezinta grosul faptelor pentru care au fost condamnati demnitarii romani.
Sigur ca la elaborarea proiectului de modificare a unor prevederi din Constitutie se poate detalia si largi notiunea de coruptie din intrebare. Dar mi se pare imposibil sa asteptam asa ceva de la actuala configuratie parlamentara. Deci pe forma actuala a intrebarii nascocita de Johannis, Liviu Dragnea, de exemplu, ramane amnistiabil si gratiabil, in vreme ce un… controlor de tren care a luat mita, nici in faza terminala nu poate fi gratiat. In plus, chiar si pentru coruptie in sens strict amnistia poate fi data prin dezincriminare, prin redefinirea infractiunii.
Si asa s-a actionat pana acum, cand Amnistii explicite nu am avut.
Dar pentru ca…aceasta restrangere a dreptului Parlamentului de a emite legi organice sa nu fie revizuibila,nu este suficienta doar o revizuire a Constitutiei, ci este …necesara una noua.
Deoarece Poporul a fost de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare. Deocamdata nu se poate legifera in sens contrar referendumului validat. Intrebarea se refera lainfractiuni, adica elemente constitutive, si pedepse. Dar prescriptia unde intra? Putem da OUG pentru modificarea termenelor de prescriptie? Putem. Cat despre procedura penala, ea poate fi modificata prin OUG fara restrictii in continuare. La partea cu organizarea judiciara, ce ne facem insa cand o OUG ar fi de dorit? Avem un exemplu chiar acum. Conform „recomandarilor” Comisiei de la Venetia si MCV,ar fi necesara renuntarea rapida la modificarile aduse Legilor Justitiei, in frunte cu Sectia Speciala pentru magistrati. Dar ea nu mai poate fi data, chiar daca ar fi una reparatorie.
Nici OUG 14 nu era posibila, conform referendumului din 26 mai. Nici acea OUG data la solicitarea Comisiei de la Venetia chiar inainte de intrarea in vigoare a modificarii Legii 303, care ar fi permis iesirea la pensie a magistratilor cu 20 de ani vechime indiferent de varsta, ceea ce ar fi dus la golirea sistemului judiciar. Si fara o interventie rapida, asta se va intampla de la 1 ianuarie 2020.
Si daca totusi o OUG toxica de dezincriminare va fi adoptata? Va fi atacata la CCR, care va spune ca e neconstitutionala pentru ca incalca referendumul, dar legea penala mai favorabila va fi fost intrata in vigoare si, chiar neconstitutionala, va produce efecte care nu pot fi oprite.Ce efecte va avea?
Ajuta ele la impiedicarea unor modificari legislative impotriva Justitiei in Parlament? Nu.Obliga ele la corectarea tampeniilor deja facute? Nu, Afecteaza ele practica ordonantelor in general? Evident ca nu, dupa cum am vazut chiar in ultimele zile.
Deci avand in vedere ca intrebarile dlui Iohannis nu se pot aplica, iar ce se poate aplica nu e al dlui Iohannis, ma tem ca tema „efectul referendumului” va ramane tot una electorala, de atac la cei care nu l-au pus in practica, desi nu era nimic de pus in practica. (Un text sugerat de un articol al publicistului Ioana Dogioiu)
