Elena Udrea la finalul carierei de ,,The Fugitive” deplânsă crocodilian de Băsescu

Tristețea condamnărilor prăvălite de nemiloasa Justiție românească peste fosta Evita malefică a României și peste fata cea mare a președintelui Băsescu a cutremurat structura mafiotă întemeiată de Băsescu în toate structurile statului român. Banii negri pentru referendumul din 2009 au lăsat urme și au dus la identificarea făptașilor.
Reminiscențe ale mafiei statale se mai regăsesc și astăzi precum niște ruine fumegânde ale unui câmp de bătălie care a avut și un învingător în anii 2004-2016, Traian Băsescu. Hunta ce tocmai se cimentase la putere în urma alegerilor prezidențiale și în urma referendumurilor părea că se instalase pentru totdeauna.

Cornul abundenței pentru Toți Oamenii Președintelui
Licitațiile trucate se succedau pe întreg teritoriul României iar banii se drenau continuu înspre București. Antreprenorii duceau banii în valize, cam în procent de 20% din suma contractuală, o șpagă nemaiîntâlnită la acest procent în întrega Europă.
Până și în Italia, unde Mafia prin diversele ei organizații controlează proiectele edilitare publice, șpaga rezonabilă este de 10% din valoarea contractelor. Se colecta haraciul pentru conducerea centrală a PDL din toate lucrările și achizițiile publice. Din importuri, exporturi, proiecte imobiliare, lucrări de infrastructură și lista poate continua la nesfârșit.

Investițiile Elenei Udrea sfidau legea, morala și fizica
Scandalul sălilor de sport inutile, al patinoarelor supraevaluate, al terenurilor de fotbal în pantă și al bazinelor olimpice de înot la sate, sunt arhicunoscute. Acestea erau finanțate din bugetul de un miliard și jumătate de euro încredințat lui Elena Udrea la Ministerul Dezvoltării, după debarcarea lui Blaga.
Dacă vom calcula 20% para-ul îndărăt din această sumă vom contempla adevărata anvergură a jafului instituționalizat din vremea prezidențialului Băsescu. Să luăm acum în considerare și contractele celorlalte ministere, al Transporturilor, al Energiei, al Fondurilor Europene, și vom ajunge la o cifră incredibilă. Antreprenorii, pentru a-și scoate pârleala șpăgii erau nevoiți să scumpească lucrările prin tot felul de acte adiționale, permise larg de legea achizițiilor publice de atunci.

Urgia se abătea peste antreprenorii și patronii ce refuzau plata șpăgii
Dacă nu se achitau de șpagă se trezeau că nu le sunt plătite lucrările sau încasează controale distructive, pentru că mafia băsistă penetrase toate instituțile coercitive ale statului. Mecanismul de ceasornic al corupției ca politică de partid și de stat era reglat metodic și periodic de Marele Arhitect de la Cotroceni. Contra cost bineînțeles. Dijma din tot ceea ce se încasa mergea la vârful intangibil al politicii românești, la ,,Zeus,, Părea că așa va merge întotdeauna și că vor fi intangibili. De unde credem că avea Udrea milioane de euro să cumpere stațiuni balneare, imobile și acțiuni la firme, ba să și fugă la capătul lumii?

Totul se plătește, chiar și de Zeus, Elena și familia lui
A venit însă DNA-ul lui Kovesi, care avea trasate sarcini de decapare începând cu vârfurile politicii, acolo de unde izvorăște corupția ca fenomen. De Traian Băsescu nu se puteau atinge datorită colaborării acestuia cu SUA pe filiera siriană.
Înțelegerea nu i-a inclus însă și familia, și, ca urmare, în urma implicării de către Băsescu a propriei familii în potlogării la nivel înalt, fratele și fiica au picat în abatere și în lațul procurorilor. Revenind la Elena Udrea, aceasta și-a demonstrat întreaga anvergură infracțională și reziliența la acțiunile coercitive ale Justiției.
A procedat ca un adevărat mafiot, și-a atins nasul conspirativ în pragul încarcerării, a fugit tocmai în Costa Rica pentru a obține azil, împreună cu Bica, a încercat în Italia, a evitat revenirea în arestul Poliției, a făcut chiar și un copil în speranța că va îndupleca autoritățile costaricane s-o elibereze din arestul unde o aruncaseră.
Revenită în țară cu aroganța care a caracterizat-o întotdeauna a sfidat și opinia publică și Justiția. S-a afișat monden și a profețit despre inevitabila ei achitare. S-a întâlnit cu Traian Băsescu ca pe vremuri. A dat interviuri și a mimat siguranța și nevinovăția, încercând să-și judece dosarele public pe la televiziunile de știri.

A fost de ajuns un judecător cinstit și lumea Elenei Udrea s-a prăbușit
Dar, norocul i s-a destrămat brusc la Curtea de Apel București. O judecătoare nu a fost deloc impresionată de show-ul ei public, de bretonul, de hainele și accesoriile de firmă, și i-a administrat un medicament, deocamdată prescriptibil la Înalta Curte de Casație. Opt ani de pușcărie. Brusc, siguranța i s-a destrămat ca un machiaj strident și inutil. Chiar a blestemat-o pe judecătoare și pe copiii acesteia, probabil prin vreun ritual woodoo învățat în catacombele din Costa Rica.
S-a văitat că nu poate fugi nici în Italia pentru că peninsularii nu mențin arestul la domiciliu decât pentru condamnări de până în patru ani. Iar ea a încasat opt. Și ca ghiveciul dezgustător al chiloțărelii publice a lui Udrea de după condamnare să fie complet, a prezentat și o conversație avută cu mentorul și spiritul ei malefic, în care Băsescu regretă, condamnă presupusul abuz, nedreptatea și absurditatea sentinței care i s-a întâmplat ei și fiicei lui.

Băsescu plânge cabotin ca de obicei cu lacrimi de crocodil
Nu regretă însă clipele petrecute cu ea ziua sau noaptea la Cotroceni în birou, sau pe la vilele de protocol, nici vremurile de putere și bani, care se revărsau cu nemiluita peste Toți Oamenii Președintelui.
Când poporul gemea sub criza economică și tăieri masive de salarii și pensii, în timp ce morganatica favorită a președintelui nu reușea să-și găsească în garderobă vreo haină, poșetă sau pantofi, sub 5000 de euro. Dacă ne închipuim însă că Băsescu mai are vreo urmă de omenie sau de compasiune ne înșelăm.
Puțin îl doare de condamnarea Elenei sale, îl doare de condamnarea Ioanei sale. Dar va trece și peste asta resemnându-se printr-o scufundare într-un șuvoi de whisky. Atâta doar, să n-o apuce pe Udrea ciripitul, când se va vedea condamnată definitiv, fără putință de scăpare.

iripitul despre el bineînțeles și despre implicarea lui în cele mai întunecate momente ale acelor ani. Este singura lui teamă și singura lui incertitudine. În rest, din partea lui Udrea n-are decât să putrezească în închisoare.

Libiu Mateescu           

Share on Facebook

Tweet

Follow us