Din trecutul Brasovului (I)

Din trecutul Brasovului (I)

0 94

Brasovenii, si nu numai, care au pasit peste 50 de revelioane, si mai ales daca sunt si microbisti de fotbal, isi mai amintesc de participarea echipei-fanion a orasului de la poalele Tampei, pe atunci numita „Steagul Rosu” Brasov, participa la Cupa Oraselor Targuri, mai apoi Cupa UEFA, iar acum Europa League. Si acest lucru nu fara oarecare temei, caci in trecut Brasovul a fost cunoscut ca gazda a unor targuri cu specific sau a unor balciuri, ceea ce , la vremea respectiva, cam tot aia insemna.
In acest sens stau marturie vechi carti postale, care redau strazile si pietele acelor timpuri in aceste zile de sarbatoare. In acest sens stau marturie si scrierile lui Sextil Puscariu despre menajeriile cu animale, care atrageau ca un magnet copiii, despre tarabele cu marfuri alese, de buna calitate, despre spectacolele de circ. In Muzeul Casa Muresenilor, in expozitia dedicata publicitatii din trecut, au fost prezentate si reclamele unor spectacole neobisnuite, oferite, prin afise astazi ingalbenite si cu culorile strese, de trupele straine ce poposeau la noi in oras.

Astfel, vinerea se tineau cele mai multe spectacole, pentru ca atunci veneau la targ multi tarani. Totul se desfasura langa Poarta Vamii, dupa cum scrie Sextil Puscariu.
„Aici erau Mosii si Prater-ul Brasovului, cu carusele, panorame, panopticuri, menajerii, circuri, teatre de pureci si alte minunatii. Caruselele ramaneau mai mult, caci totdeauna se gaseau intre copii si servitorime amatori care sa incalece pe caii de lemn sau sa se urce in trasurelele la care acesti calusei erau inhamati. Cei care n-aveau bani, se angajau sa impinga un timp cu pieptul la prajinile in forma de stea, punand astfel in miscare mecanismul lor. O orga barbara canta, inviorand petrecerea celor care se urcau calare in societate. O varianta a caruselelor erau leaganele in forma de luntri, pe care le porneai tragand de niste sfori ce atarnau perpendicular.“
Pe Campul lui Marte (actualul parc Titulescu, n.a.) se adunau, in zile de targ, carute si care cu boi din satele din împrejurime. Vara, cand era vipia mai mare, tarancile din locurile cu asemenea izvoare vindeau apa minerala pastrata intr-un ulcior mare de pamant, astupat cu nuiele infrunzite, ca sa tina apa cat mai ece si mai proaspata. Iar iÎntre Brasovechi (zona str.Lunga, n.a.) si Blumana (zona Patria – Universal, n.a.) erau cateva asa-zise satre in care se frigeau carnati, caltabosi si carne grasa de porc, caci pe acea vreme nu se descoperise inca stresul si colesterolul.
In acest decor, in mijlocul orasului, menajeriile cu animale salbatice raspandeau un miros greu, chiar de nesuportat. In acest decor, brasovenii mai in etate se plangeau de urletele fiarelor salbatice, care se auzeau cu mult dupa lasarea intunericului.
„Unele din aceste menajerii erau destul de mari, avand si tigri, pantere, pume si lei dresati. Menajeria Kludsky in 1894 avea 12 lei, trei elefanti si o zebra. In cusca lor intra, la ore fixe, cate un imblanzitor imbracat in tunicã rosie, care pocnea din bici si isi vara capul in gura leului. Femei imbracate in tricou scoteau din lazi cate un sarpe urias si-l incolaceau in jurul corpului lor“, mai scrie carturarul brasovean.
Acesta povesteste mai departe despre Circul Renz, care a adus in premiera, la Brasov, elefanti si lei.

(va urma)

Dan Bota

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.