CONSPIRATIE ANTIROMANEASCA LA TG. MURES!
Azi este 20 martie si suntem la exact 23 de ani de la nefericitele " Evenimente" de la Tg. Mures, din luna martie 1990. Acel "martie negru", regizat parca anume pentru a face praf credibilitatea Romaniei in lume, castigat dupa rasturnarea lui Ceausescu. Pentru a putea demonstra acest lucru, unui publicist ROMAN de mare isprava, dl. DORIN SUCIU, i-au trebuit iata, 20 de ani!
Săptămânile recente, premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-MureÅŸ, anul acesta au fost amestecate cu "manifestarile" legate de steagul secuiesc si "autonomia" Tinutului respectiv. Starnite si ele din senin, s-au transformat într-un prilej pentru diverÅŸi politicieni si vorbitori de serviciu să-ÅŸi dea cu părerea ÅŸi, ceea ce e mai rău, sa intretina un ÅŸir de mizerabile manipulări, interne ÅŸi chiar internaÅ£ionale, care de peste două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
"Imi amintesc, scria Dorin Suciu in Jurnalul national, cum, abia vineri, 19 martie 2010 – câteodată coincidenÅ£ele pot fi uluitoare ! – am intrat în posesia unui document care, coroborat cu declaraÅ£iile unor martori, arată indubitabil că drama petrecută in martie 1990 la Tîrgu-MureÅŸ a fost minuÅ£ios premeditată ! Ea a fost gândită cel puÅ£in ca prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României, dacă nu ÅŸi ca o acÅ£iune de schimbare a statutului Transilvaniei. Povestea este simplă ÅŸi scurtă: hazardul a făcut să mă întâlnesc cu cineva care la vremea aceea era recepÅ£ioner la "Grand" – hotelul în faÅ£a căruia au avut loc ciocnirile interetnice violente de la 20 martie. Este vorba de doamna Rodica Sabău-Pop care mi-a relatat că la data de 19 martie 1990 era de serviciu ÅŸi că pe la ora 14-15 a sosit la hotel un bărbat de naÅ£ionalitate irlandeză care a cerut să fie cazat pentru o zi, într-o cameră cât mai sus, cu vedere spre stradă. A fost cazat la etajul 7 ÅŸi a insistat să plătească în avans.
Dna Sabău-Pop îÅŸi aminteÅŸte perfect de aceste amănunte pentru că irlandezul, al cărui nume nu l-a reÅ£inut, a plătit echivalentul în lei al tarifului cu mărci vest-germane iar ea s-a enervat pentru că nu avea să-i dea restul în valută ÅŸi a trebuit să apeleze la biÅŸniÅ£arii care îÅŸi făceau veacul în faÅ£a hotelului. După ce ÅŸi-a dus bagajele în cameră, irlandezul a coborât la recepÅ£ie ÅŸi a cerut cheia uÅŸii de la terasa de la etajul 11 al hotelului explicându-i că el este reporter de televiziune.
Faptul a surprins-o oarecum, dar i-a dat cheia după ce a consemnat acest fapt în registrul hotelului.Trebuie remarcat că toate aceste lucruri se petreceau în după-amiaza zilei de 19 martie, cu exact 24 de ore înainte de ciocnirile violente care urmau să aibă loc în faÅ£a hotelului , a doua zi. Inima a început să-mi galopeze.
Am rugat-o pe dna Sabău-Pop să facă rost de registrul hotelului din luna martie 1990. S-a uitat la mine cu milă ÅŸi mi-a explicat că, după atâta timp, probabil nu mai există. Am insistat ÅŸi după ce a scotocit câteva zile, vineri m-a anunÅ£at că l-a găsit.
Când m-am uitat la pagina cu data de 19 martie am avut un ÅŸoc: la camera 709 figura scris cu pix roÅŸu numele Honeyford Gary Lawon (foto) din Irlanda! în colÅ£ul din stânga jos al paginii registrului am găsit ÅŸi nota făcută de recepÅ£ioneră: Cheia pentru 709. De la terasa XI (Marcel). La acea vreme, Marcel Mija era recepÅ£ionerul-ÅŸef de la "Grand"…
Am căutat imediat pe Google ÅŸi am găsit că Gary Honeyford era reporter tv pentru postul Sky News, corespondentul acestuia pentru Irlanda de Nord. Una dintre fotografiile de pe Internet îl arată transmiÅ£ând de la Belfast, localitate de tragică reputaÅ£ie pentru conflictul etnic care o macină. Retrospectiv, concluzia se impune de la sine.
Faptul că ceruse o cameră cât mai sus, cu vedere spre centru, că plătise în avans pentru o singură zi (am găsit ÅŸi numărul chitanÅ£ei, 594), că inspectase terasa de sus a hotelui: reporterul de la Sky News venise la un "pont". Cel care i-l vânduse ÅŸtia precis că a doua zi în acel loc avea să se întâmple ceva. Ceea ce avea să întâmple arată clar că cel ce îi vânduse pontul nu era român ÅŸi nici prieten al României, din simplul motiv că imaginile care au fost înregistrate de reporterul TV numai în favorabile României nu erau!
Pe data de 20 martie, pe la ora 18 au avut loc "evenimentele din Tîrgu-MureÅŸ"! Eu am filmat pe peliculă de pe pervazul camerei 504, atât confruntarea cât ÅŸi maltratarea acelui nefericit în pulover verde. Irlandezul a înregistrat drama pe casetă video, de pe terasa de sus a hotelului.
Acele scene atroce, în care "ungurul" Mihăilă Cofar a fost pur ÅŸi simplu linÅŸat, au făcut înconjurul lumii ÅŸi au fost copios folosite împotriva României, Å£ară locuită de barbari sîngeroÅŸi.
Degeaba am demonstrat peste două zile într-un reportaj anchetă adevărata identitate a lui Mihăilă Cofar, nefericitul ţăran de pe valea Gurghiului, venit aiurea la Tîrgu-MureÅŸ, răul fusese făcut. Restul poveÅŸtii a fost spusă de colegul Mihai Mincan: Regizorul documentarului "Vecini răi" în care "ungurul" Mihai Cofariu era bătut cu bestialitate de români, la 20 martie 1990 la Târgu-MureÅŸ, a recunoscut că filmul a fost finanÅ£at de un producător maghiar ÅŸi că nu a avut niciun punct de vedere din tabăra românilor.
Peter Swain a dezvăluit că pentru filmul său despre Târgu-MureÅŸ, din martie 1990, a fost plătit de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg. Acesta a furnizat imagini ÅŸi indicaÅ£ii. Gary Honeyford nu a fost decât o simplă unealtă, un "mijloc de producÅ£ie", a cărui muncă a fost vândută lui Chanel 4, care a făcut treaba murdară. Manipularea a pregătit calea războiului de imagine împotriva României , cunoscut sub titlul "Pogromul de la Târgu MureÅŸ".
