Cioroianu si Sarkozy nu tin la bautura
Politica externa are un farmec aparte zilele acestea. Ministrul de Externe al Romaniei, liberalul Adrian Cioroianu, proptit acolo dupa indelungi insistente din partea premierului Tariceanu si opozitia la fel de lunga a presedintelui Basescu, tocmai a incheiat cea de-a doua sa zi de vizita la Washinghton printr-o intrevedere cu sefa Departamentului de Stat al SUA, Condoleezza Rice. Unul dintre subiectele despre care Cioroianu s-ar fi dus sa se intretina cu omoloaga sa era calendarul retragerii trupelor romanesti din Irak, Afghanistan. In fine, de pe-acolo de unde se considera ca baietii nostri lupta nelegitim alaturi de americani, impotriva intereselor bastinasilor, a dreptului lor la suveranitate si la faurirea propriului destin, etc, etc.
Cu alte cuvinte, Cioroianu venise sa fixeze impreuna cu Condoleezza ceasul acestor manevre militare. Moment cum nu se poate mai prost pentru reglaje ceasornicaresti. Pentru ca orologiul american in general, si cel al presedintelui George W. Bush in special, este cel mai cautat obiect pe licitatiile de pe Internet, unde este plasat la vanzare pentru 100.000 de dolari. Cioroianu era pregatit sa regleze ceasul, dar America nu-l mai avea. In ciuda gaselnitelor scremute ale purtatorilor de cuvant ai Presedintiei americane, toata planeta a vazut la televizor cum Bush junior, aflat in vizita la Tirana, le intindea albanezilor cateva degete de la mana si acestia ii luau tot ceasul.
Nu unul oarecare, ci un cadou pretios din platina, pe care este gravat „Lui George, cu dragoste de la admiratorii sauditi”. Moment prielnic pentru albanezi de a solicita sa se opereze oarece modificari in colectia de bancuri romanesti. Vi-l amintiti, desigur pe cel cu „un american, un francez si un roman”, care zboara cu avionul pe deasupra tarilor lor, pe care le recunosc doar scotand mana pe hublou. Romanul stia precis ca tara de dedesubt era Romania dupa ce retragea in carlinga mana de pe care ii disparuse ceasul. Americanul poate ramane in banc, dar tara de survolat si usor de recunoscut devine Albania.
Orologierul Cioroianu s-a dus bine intentionat in State, dar n-a mai avut ce sa regleze. De-asta, probabil, la iesirea de la intrevedere, a declarat ca Romania isi va suplimenta contingentul militar din Afghanistan, lasand suspendat delicatul subiect Irak si dezamagindu-l astfel crunt pe protectorul Tariceanu.
Dupa cum a aratat intrevederea cu Condoleezza, care l-a incurajat mieros sa-i spuna Condi pe viitor, Ciori a dat semne ca si lui i-a stat ceasul, sau chiar nu-l avea deloc la el. Pentru ca n-a facut decat s-o ingane pe distinsa doamna de culoare din cercul de putere al lui Bush. E drept ca Cioroianu declarase inca de la preluarea portofoliului Externelor c-ar avea relatii mai bune cu limba franceza decat cu engleza. Pentru ca, in afara de yes si of course, si astea prost plasate, n-a reusit sa produca nimic in materie de conversatie. Ceea ce ma face sa cred ca si americanii, la fel ca rusii, isi plimba omologii ori invitatii pe la crama inainte de a aparea in fata microfoanelor presei pentru declaratii si concluzii. Tocmai i s-a intamplat proaspatului presedinte al Frantei, Nicholas Sarkozy, cu ocazia reuniunii G8 din Germania. Cocosul galic n-ar mai fost nici el in stare sa cucurigeasca ora exacta dupa scurta, dar probabil vesela, intrevedere cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Corect ar fi, pentru pastrarea decentei si a uzului ratiunii la acest nivel, scoaterea bauturii din protocol. Daca masura e prea drastica si ar jigni traditiile eonologice ale gazdelor, atunci macar sa se trimita oameni pregatiti sa faca fata la astfel de evenimente. Nu stiu cum e Franta, dar Romania sta destul de bine la capitolul asta. Presedintele Basescu nu numai ca s-ar fi descurcat la intalnirea cu presa, dar ar fi plecat si cu masina de la intrunire. Si cand ma gandesc ca solutia de rezerva pentru presedinte e Nicolae Vacaroiu, chiar ca nu-mi fac nici un fel de griji.
Vifor Rotar
