Cel mai mare pe­ricol cu care se confruntă omenirea în acest moment!

Efectele nocive ale tehnologiei digitale
Dependența de Internet și efectele sale. Rețelele de socializare. Smartphone-ul și tableta. Jocurile online. Fenomenul Selfie. Hărțuirea virtuală. Pornografia. Cultul amatorismului și relativizarea adevărului. Tehnologia mobilă și efectele sale asupra sănătății. Efectele asupra vieții lăuntrice. Deficitul de natură. Toate sunt analizate în cartea de față, scrisă de lect. univ. dr. ing. Andrei Drăgulinescu. Cartea, cu o bibliografie ce include 33 de cărți, 35 de studii științifice și numeroase alte articole pe temele tratate, constituie în acest sens o poartă către înțelegerea faptului că excesele folosirii tehnologiei o transformă într-o armă cu tăișul îndreptat spre noi. Cartea nu pledează pentru eliminarea acestor tehnologii, nici nu le înfierează. Sunt însă evidențiate pericolele la care sunt expuși oamenii prin folosirea excesivă a mediilor de socializare online, cu precădere copiii.
Pentru a înțelege cum se dezvoltă o dependență, trebuie să considerăm ce anume se petrece în organismul nostru la nivelul neurotransmițătorilor, în special dopamina. Tehnologiile media actuale au capacitatea de a stimula producția de dopamină, iar adicția se poate instala cu ușurință, fiindcă utilizatorul nu are acces la mediul sau comportamentul ce a creat adicția. Mai întâi are loc o reacție organică, de unde, trecând prin nivelul neurologic, se ajunge la nivelul psihologic. Astfel, aceste tehnologii pot deveni un instrument de manipulare, căci manipulând gândurile (nivelul psihic), sunt manipulate și stările de spirit, și componenta organică, hormonală.

Cum sunt afectați copiii?
Putem deosebi trei etape majore în dezvoltarea creierului: 1-6 ani, 6-12 ani, 12-21 de ani. În aceste perioade se formează rețelele neuronale, cu precădere prin intermediul conexiunilor ce se formează între neuroni. Iar aceste conexiuni sunt întărite prin intermediul experiențelor ce se repetă. Cu cât o experiență se repetă mai des, cu atât va lăsa în cortex o influență mai profundă, care se va reflecta asupra personalității copilului, a modului în care el simte, gândește, ființează. Prin urmare, în cazul în care copilul petrece mai mult în mediul virtual, creierul se va modela după chipul și asemănarea acestuia. Lipsit de experiențe în viața reală, nu este de mirare că, astăzi, copilul răspunde doar la stimulii cunoscuți din jocurile pe calculator: schimbare, noutate, excitație. Deci o limitare la un număr restrâns de stimuli, care aduce cu sine o adevărată infirmitate emoțională.
Este citată în cartea de față părerea a doi neurologi de renume specializați în pediatrie:
– Ei bine, spuneți-le acestor părinți să nu-și lase copiii să mai stea atâta timp la calculator! exclamă unul dintre cei doi medici. Consult mulți copii din aceștia care stau ore în șir la computer, și mulți dintre ei se comportă ca niște autiști.
Celălalt medic încuviințează din cap:
– Este adevărat. Vedem din ce în ce mai multe astfel de cazuri. Computerul este în atâtea familii un substitut pentru contactele personale și pentru celelalte activități din casă. De aceea, limbajul, abilitățile sociale, capacitatea de a dezvolta mintea și imaginația creatoare prin intermediul jocului – toate acestea au de suferit.
La adolescenți, se adaugă la cele de mai sus, foarte adesea, dependența de rețelele de socializare, tratată pe larg în cartea de față. Am spus și cu alte ocazii, Facebook-ul mi se pare că se numără astăzi printre cele mai puternice instrumente de manipulare și control ale persoanei și conștiinței umane, la scară globală.
Atunci când introduci informații cu caracter personal și faci parte dintr-o comunitate virtuală, o comunitate în care pe mulți nici măcar nu i-ai cunoscut vreodată față către față, se poate cu ușurință controla și imprima un punct de vedere întregului grup, prin aceasta – la care se adaugă influența televiziunii – fiind controlate conștiințele, cu rezultatele pe care le-am văzut și le vedem. Scade discernământul, căci capacitatea de reflecție este diminuată de mediul virtual, la care se adaugă lipsa timpului, goana permanentă a vieți
Tot ce înseamnă mediu vizual stimulează, aceste stimulări cărora suntem permanent supuși ne pasivizează. Dependența instalată conduce la o mai multă pasivitate, la demotivare și depresie – conform statisticilor, aproximativ un sfert din populația țărilor dezvoltate suferă de depresie. Citim în cartea scrisă de Andrei Drăgulinescu:
Baroana Susan Greenfield de la Universitatea Oxford avertiza asupra efectelor – ce se pot resimți pe viață – ale utilizării în exces de către copii a rețelelor de socializare. Astfel, un prim aspect subliniat este acela că Facebook și celelalte site-uri similare „infantilizează creierul până la nivelul celui al unui copil mic, care este atras de zgomote huruitoare și de lumini strălucitoare, care posedă o capacitate de atenție limitată și trăiește doar pentru clipa prezentă.” Participarea la astfel de rețele de socializare nu implică aproape deloc vreun tip de abilități de concentrare, iar acest fapt antrenează creierul să își dezvolte doar un câmp limitat al atenției.
Un al doilea punct important subliniat de cercetătoarea britanică este cel conform căruia copiii nu mai învață să comunice în lumea reală. Există numeroase mărturii ale unor profesori că rețelele de socializare afectează nivelele de înțelegere ale copiilor. De asemenea, dacă copiii comunică în principal prin intermediul ecranului, ei nu vor putea deprinde subtilitățile comunicării din viața reală – precum limbajul trupului, tonul și inflexiunile vocii și înțelegerea dincolo de cuvinte.
Un al treilea aspect – deja abordat în cele de mai sus – este faptul că rețelele de socializare îi fac pe copii mai centrați pe sine. Cum Facebook și celelalte site-uri le oferă posibilitatea copiilor să-și creeze propria pagină care este doar despre ei, acest fapt îi conduce pe copiii mai vulnerabili să ajungă să gândească și să creadă că lumea se învârte în jurul lor – ceea ce constituie un precursor al problemelor emoționale pe care le vor întâmpina mai târziu în viață.
În al patrulea rând, aceste site-uri îi fac pe copii – la fel ca tabloidele, show-urile TV și, în general, o componentă însemnată din mass-media – avizi după senzațional.
În fine, medicii pediatri au observat că unii adolescenți suferă de așa-numita „depresie Facebook”. După ce au petrecut mult timp pe Facebook și pe alte site-uri populare de socializare, unii adolescenți devin anxioși și cu o stare de spirit schimbătoare, capricioși, irascibili, indispuși. De asemenea, adolescentul vulnerabil poate suferi o depresie atunci când citește pe paginile de Facebook ale prietenilor săi ce lucruri „minunate” li se întâmplă, în timp ce – prin comparație – propria viață nu i se pare la fel de grozavă. Adolescenții care suferă de „depresie Facebook” au în general probleme cu interacțiunile sociale, conform Academiei Americane de Pediatrie.
Adăugăm aici narcisismul și legătura sa cu un alt fenomen analizat în această carte, reprezentat de moda fotografiilor de tip selfie.
Un adolescent poate să aibă mii de prieteni virtuali, nenumărate like-uri, un erou în lumea virtuală (precum Brian, studentul din anul întâi prezentat în această carte), dar toate acestea nu valorează nimic în viața reală, într-o comunitate reală. Mediul virtual generează complexe de inferioritate, iar pentru a le combate, singura șansă este de a încerca cu orice preț să demonstrezi celorlalți că ești cineva. Este limpede că în spatele unui astfel de comportament se ascunde o problemă. Un om de vază, sau respectiv un musculos, nu simte niciodată nevoia să facă paradă cu puterea pe care o deține. În schimb, cel slab face tot ce îi stă în putință să demonstreze că este puternic, asta este șansa lui. Deci, în spatele modei selfie-urilor se ascunde de fapt o slăbiciune psihologică.
Pentru a fi eficient în viața reală, sunt necesare experiențe reale. Persoanelor care stau pe Internet toată ziua le lipsește această capacitate de adaptare la situații noi. O inteligență emoțională scăzută, cum se arată și în cartea de față. Iar lipsa de experiență la nivel real face ca lumea să devină o necunoscută, prin urmare poate înfricoșa – căci oamenii nu mai suportă să stea într-o comunitate, să vorbească față către față, căci le lipsește putința de a gestiona emoțional momentul. Iar de aici apar frustrările, irascibilitatea, comportamentul agresiv, inclusiv față de femei, sau dimpotrivă o timiditate accentuată – toate acestea potențate de un alt flagel discutat și în această carte, și anume consumul de pornografie.
Astfel, fantasmele induse de acest consum sunt proiectate asupra fetelor pe care le întâlnesc. La vârsta adolescenței mai ales, dorința sexuală, exacerbată în felul acesta, capătă putere deplină. Locația cerebrală a acestei dorințe este în hipotalamus, în regiunea care controlează totodată foamea și setea.
Consumul de pornografie conduce de regulă la masturbare, care la rândul ei conferă un sentiment de vinovăție și scade nivelul de testosteron, ducând la o feminizare a bărbatului – la femei, conform studiilor, are loc un fenomen opus – o masculinizare, prin creșterea nivelului acestui hormon. Deci se inversează normalitatea, stare pe care adolescenții o duc mai departe, în căsătorie.
Dacă în perioada comunistă s-a încercat controlul oamenilor prin forță, iar aceasta nu a reușit precum se dorea, astăzi statul polițienesc a fost înlocuit de statul magic, în care oamenii au parte de divertisment, de sex și droguri.
Consumând puțin de aici, puțin de dincolo, se ajunge la instalarea dependenței, omul își pierde libertatea, ajungee să se simtă vinovat față de el însuși, iar acest sentiment îl ține legat ca un clește în mediile create de acest stat magic. Iar pornografia este, poate, cel mai eficient instrument în acest plan.
Alături de problematica dependenței, cartea lect. univ. dr. ing. Andrei Drăgulinescu include și o analiză (dezvoltată mai pe larg într-o altă carte, ce va apărea curând într-o a doua ediție, revizuită și adăugită: Idolii fără fir: telefonia mobilă și poluarea electromagnetică) a efectelor asupra sănătății ale radiațiilor emise în cadrul tehnologiilor de comunicație mobilă, cu un accent special pus pe cea mai nouă generație de telefonie mobilă,5G.
Este citat apelul „Stop 5G pe Pământ și în Spațiu!”, semnat deja de aproape 300.000 de persoane, printre care oameni de știință de prestigiu, medici, cercetători etc.
Apelul este tranșant: „Dacă planurile industriei de telecomunicații pentru 5G se concretizează, nicio persoană, animal, pasăre sau insectă de pe planetă nu va avea capacitatea de a evita expunerea, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, la nivele de radiație RF care sunt de zeci până la de sute de ori mai mari decât cele existente în acest moment, fără posibilitatea de a nu fi expus, nicăieri pe planetă. Aceste planuri legate de 5G amenință să provoace efecte serioase, ireversibile asupra oamenilor, ca și distrugerea permanentă a tuturor ecosistemelor Pământului”.
Experimentele citate de dr. ing. Drăgulinescu, cadru didactic uni­ver­­sitar, au darul de a înlătura orice îndoială: telefonul mobil este un semnificativ factor cancerigen pentru cei care-l folosesc.
În 2016, programul NTP (National Toxicology Program) din S.U.A. a publicat rezultatele a ceea ce se consideră a fi cel mai vast studiu din lume cu privire la radiațiile emise de telefonul mobil. Este vorba despre un studiu federal al S.U.A., pe o perioadă de peste zece ani, beneficiind de un buget de peste 30 de milioane de dolari. Oamenii de știință care au realizat studiul au ajuns la „concluzia că există un efect cancerigen” al acestor radiații. Așadar, legătura dintre radiațiile emise de telefonul mobil și cancer a fost una limpede.
Edificatoare sunt și următoarele pasaje:
Când Henry Lai, profesor de bioinginerie la Universitatea din Washington, a analizat 326 de studii legate de siguranța tehnologiilor wireless, publicate între anii 1990 și 2006, el a descoperit că 44% dintre ele nu găsiseră nici un efect biologic datorat acestor radiații, iar 56% găsiseră. Aparent, părerile savanților erau împărțite. Însă atunci când Lai a reclasificat studiile după criteriul sursei de finanțare a acestora, a apărut o cu totul altă imagine: 67% dintre studiile independente au găsit efecte biologice, în comparație cu doar 28% dintre studiile finanțate de industria telecomunicațiilor.
Descoperirile lui Lai au fost replicate într-o analiză din 2007 publicată în revista Environmental Health Perspectives, care a conchis că probabilitatea ca studiile finanțate de industrie să găsească efecte asupra sănătății era de două ori și jumătate mai mică decât în cazul studiilor independente. Totodată, din mai multe capitole ale cărții deducem care sunt mo­da­litățile prin care ne putem proteja cât de cât de influența acestei teh­nologii atât de folositoare, dar pe măsură de nocive.
Cartea dr. ing. Andrei Drăgulinescu trage un important semnal de alarmă privind impactul pe care telefonia mobilă îl are asupra copiilor. Craniul copiilor este adânc penetrat de către energia emisă de un tele­fon celular, bariera sânge-creier care protejează creierul de atacul to­xi­nelor din sânge poate fi compromisă de radiațiile emise de telefoanele celulare, și, cel mai uimitor lucru, radiațiile emise de aceste telefoane creează micronuclee în celulele sang­vine, tip de deteriorare genetică cunoscută ca semn caracteristic al can­cerului. Astfel poate fi explicată creșterea numărului tu­mo­rilor cerebrale la copii.
După mai mulți specia­liști, câmpurile electromagnetice reprezintă, poate, cel mai mare pe­ricol cu care se confruntă omenirea în acest moment.
Iar problemele sunt agravate cu fiecare nouă generație de tehnologie mobilă apărută.
În primul rând, apar afecțiunile neuropsihice – senzație de greutate în cap, oboseală, iritare, stări de frică, insomnii și pierderea parțială a memoriei. Pe urmă, se evidențiază durerile de cap, durerile cardiace, insomnia, stările de oboseală avansată și iritabilitate, pier­de­rile de memorie, scăderea atenției și a concentrării, diminuarea mo­ti­vației, nervozitate excesivă. Printre tulburările sistemului car­diovas­cu­lar se regăsesc distonia neurocirculatorie, hipertensiunea, presiunea ar­terială scă­zută.
De asemenea, radiația emisă de sistemele Wi-Fi și antenele de telefonie afectează grav dezvoltarea corticală a copiilor, mai cu seamă în ceea ce privește abilitățile mentale superioare. La adult re­țelele neu­ronale ce răspund de aceste procese sunt deja configurate, de aceea modificările au mai ales o componentă funcțională, în timp ce la copii este împiedicată însăși maturizarea acestor rețele.
Ca atare, atenția și concentrarea lor, motivația și planificarea, controlul comportamentelor și al instinctelor nu vor mai fi dezvoltate normal. Din păcate, atâta timp cât în vecinătatea locuințelor și a școlilor se vor afla surse de mare putere de radiație din domeniul mi­croundelor, rezultatele școlare și performanțele intelectuale ale copi­ilor vor fi afectate într-un grad semnificativ.
Ce se poate face? În primul rând trebuie să fim mai bine in­formați privind nocivitatea noilor tehnologii – în cazul nostru cele radi­ative – pentru sănătatea noastră în general. Din cartea de față putem afla nu numai efectele folosirii tele­fonului mobil, ci și modalitățile prin care putem reduce aceste efecte: e ne­cesar să apelăm cu mult mai multă economie telefonul mobil, re­du­când con­vorbirile la strictul necesar; să folosim hands-free-ul, să nu vor­bim în mijloace de transport, când emisia telefonului este mult sporită, etc
La fel de important este să luptăm împotriva amplasării antenelor de telefonie mobilă sau de wireless aproape de creșe, grădinițe, școli, spitale și locuințe, și pentru înlocuirea lor cu sisteme de telecomunicații prin cablu și, conform Apelului Stop 5G, să pledăm pentru măsuri imediate pentru oprirea dezvoltării 5G pe Pământ și în spațiul cosmic, pentru a proteja omenirea, în principal copiii nenăscuți, nou-născuții, copiii, adolescenții și femeile gravide, cât și mediul înconjurător.
Fără îndoială, de poluarea electromagnetică este aproape im­posibil să te mai ferești astăzi, însă dacă se va manifesta o opoziție conștientă și activă din partea populației, atunci poluarea ar putea fi mult dimi­nu­ată. În dezvoltarea de noi tehnologii, accentul ar trebui pus nu doar pe niște performanțe cât mai mari (viteză pe Internet), ci în egală măsură pe protejarea sănătății utilizatorilor, în contextul în care deja, în China, se alcătuiesc grupuri de cercetători care să studieze viitoarea tehnologie, 6G, cu performanțe mult superioare actualei 5G, însă cu efecte asupra sănătății proporționale… Mai multe țări din Europa au impus restricții cu privire la Wi-Fi. Belgia, Franța, Germania, Australia, Rusia, Marea Britanie, Israel, India, Finlanda, Turcia și Canada au luat măsuri pentru reducerea expunerii copiilor la radiațiile wireless prin adoptarea unor limite mai stricte și prin informarea cetățenilor cu privire la modurile în care aceștia pot lua măsuri în vederea reducerii expunerii copiilor.
Încă din 2008, Biblioteca Națională a Franței a luat hotărârea să renunțe la instalarea Wi-Fi, preferând conexiunile prin cablu. În același an, mai multe universități din Franța au înlăturat toate rețelele Wi-Fi, iar orașul Herouville-Saint-Clair le-a eliminat din toate școlile. De asemenea, Franța a dat o lege în 2015 prin care tehnologiile Wi-Fi au fost interzise în toate grădinițele.
Totodată, în toate școlile elementare, Wi-Fi trebuie deconectat atunci când nu este în uz. În plus, legea interzice reclamele la telefoane celulare destinate copiilor mici. Prevederile legii cuprind și o inventariere națională anuală a locurilor „în care nivelurile expunerii publice le depășesc substanțial pe cele maxim admise la nivel național”.
Toate soluțiile propuse în această carte sunt echilibrate și nu sunt cu neputință de pus în practică, pentru a birui o dependență deja instalată sau a o preveni. În acest sens, recomandăm car­tea de față ca pe un îndemn către o viață mai bună, mai de calitate, în care utilizarea tehnologiilor de toate felurile să fie caracterizată de un discernământ sănătos și de înțelepciune.

Autor: VIRGILIU GHEORGHE
NOTĂ
Virgiliu GHEORGHE este de profesie biofizician, doctor în bioetică al Universității Aristotel din Tesalonic.
Articolul de mai sus este prezent în Cuvântul Înainte la lucrarea profesorului Drăgulinescu „Lumea virtuală, între uz și abuz. Computer, internet, smartphone, 5G, AI, QC – de la beneficii la dependență”, publicată de Editura Agaton. Reamintim că pe 27 august 2020 Academia Română tragea un grav semnal de alarmă privind pericolele tehnologiei 5G.
După presiuni securistice prin intermediul presei și nu numai (interesele sunt de miliarde de euro) Academia Română a dat înapoi: a retras complet de pe site comunicatul inițial și a anunțat, pe 7 septembrie 2020, că va lansa o „Dezbatere națională” pe tema tehnologiei 5G. Au trecut doi ani de atunci. Din toată „dezbaterea națională” au mai rămas (încă) niște link-uri pe site-ul oficial al Academiei: o listă alcătuită din 37 articole științifice și 46 opinii din presa internațională cu privire la impactul tehnologiei 5G asupra sănătății umane. Și-atât.

Share on Facebook

Tweet

Follow us