Bătălia pentru scoaterea conducerii Consiliului Concurenței de sub monopolul PD-L
Senatul a adoptat miercuri, într-o şedinţă online, modificările propuse de social-democraţii Şerban Nicolae şi Daniel Zamfir la legea Consiliului Concurenţei, potrivit cărora preşedintele României a fost eliminat din procedura de numire a conducerii instituţiei, potrivit Mediafax.
Senatorii Şerban Nicolae şi Daniel Zamfir au introdus câteva amendamente de ultim moment la proiectul de lege, care a fost aprobat în comisiile de specialitate.
Una din direcțiile strategice ale alianței politice agregată în jurul proiectului de schimbare a conducerii Consiliului Concurenței a fost scoaterea procedurii din „amânările iohanistele …de îndată”. Astfel potrivit proiectului, preşedintele României a fost eliminat din procedura de numire a conducerii Consiliului Concurenţei.
Proiectul a fost adoptat cu 80 de voturi „pentru”, 48 „împotrivă” şi două abţineri.
Un amendament al lui Șerban Nicolae prevede că „Plenul Consiliului Concurenței este organul colegial de conducere, format din 11 membri, după cum urmează: un președinte, 2 vicepreședinți și 8 consilieri de concurență, numiți prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două camere”.
În acest moment, potrivit legii concurenței, plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial şi este format din 7 membri, după cum urmează: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la propunerea Guvernului.
Cum justifică Șerban Nicolae acest amendament?
Pe scurt, spune că acum numirea este rezultatul unei voințe politice dezechilibrate și subiective. Dar dacă numirea este făcută de către un parlament (aflat la final de mandat) reprezintă voința poporului. „Independența și imparțialitatea Consiliului Concurenței se poate asigura doar pe baza voinței Parlamentului României, a cărui configurație reprezintă toate opțiunile politice rezultate din votul cetățenilor. Actuala formă, pe de o parte, are în procedură, cu rol determinant, un Colegiu Consultativ, iar pe de altă parte, prin avizul Guvernului și numirea de către Președintele României face ca membrii Consiliului Concurenței să fie rezultatul unei voințe politice dezechilibrate și subiective. De altfel, în anul 1996, componența Consiliului a fost stabilită prin acordul partidelor politice parlamentare, având 10 membri”.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Camera Deputaților și Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenței.
Mandatele de membru al Consiliului Concurenței aflate în exercițiu la data intrării în vigoare a legii încetează la data depunerii jurământului de către noii membri.
Reacția băsismului portocaliu
Pentru a marca încrâncenrea portocaliilor la încercarea de a elibera conducerea Consiliului Concurenţei de sub caracatita pedelistă cităm un userist scos în față: „Argumentele prezentate azi (miercuri-n.r.), în plenul Senatului, de către unul din iniţiatorii legii, senatorul PSD Şerban Nicolae, sunt mai mult decât străvezii. Cerbicia cu care, în plină pandemie, PSD revine, pentru a patra oară, cu această propunere legislativă ne demonstrează cât de atent este acest partid când vine vorba de a sabota orice instituţie care ar putea funcţiona independent, dincolo de interesele sale politice”, a transmis senatorul USR George Dircă.
Actualul președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a fost reconfirmat în funcție, pentru un mandat de 5 ani, pe data de 5 martie 2015, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis. (CP)
Actul normativ a fost deja adoptat de Camera Deputaţilor, fără modificările introduse pe ultima sută de metri de cei doi senatori PSD. Senatul este forul decizional în acest caz.
Vlad T.
