Bani numerar, bani gata, cu bani gheață, în bani numărați…
„Cash-ul a devenit stindard al libertății”!
Pe toată planeta sunt în echivalent aproximativ 500 de trilioane de dolari.
Cash doar 50 de trilioane, adică 10%.
Restul sunt impulsuri mici, clipiri, scânteiuțe prin serverele lumii, deci la vedere, controlabile, dirijabile.
Adică au câștigat.
Cash-ul a devenit stindard al libertății.
Știți de ce s-au străduit?
Hai, mă, chiar nu vă prindeți?
Atenție la mine!
Iei branză, vinzi branză, cash, profit 2%, adica ai plecat de acasa cu 1000 de lei si te-ai intors cu 1020.
Iei branza, vinzi branză, card, profit 2%, comision 2%, adică ai plecat de acasă cu 1000 de lei și te-ai întors tot cu 1000 de lei, dar munçiți.
Vrea Vasile 1000 imprumut, ii dai cash, ti-i aduce cash, ai tot 1000.
Vrea Vasile 1000 imprumut, scoti de pe card, pierzi 10 lei, ii dai 990, ti-i da inapoi tot de pe card, mai lasa si el 10 lei la banca.
Daca vinzi si cumperi cash de 100 de ori, vei avea profit.
Daca vinzi si cumperi cu cardul de 50-100-150 de ori, toata suma devine proprietatea bancii, ca la fiecare tranzactie 1-2% îți zboară.
Simplu, nu?
Ok.
Bai, nu e o problemă când unii îți dau un produs mișto și încasează de pe urma inovației și muncii lor. Chiar nu e!
Adică è super cu cardu’, că eBay, Amazon, Netflix, chestii – trestii. Dar să vrei tu fiindcă-ți place și ești de acord să plătești comisioane pentru bucuria asta.
Problema apare atunci când unu’ de-i bancher se bagă în Oculta globală și pune presiune pe guverne și îi obligă pe oameni să facă toate plățile doar prin el.
Aia e de pușcărie pe viață.
Sau când ești proprietar de bancă și îi întrebi pe oameni ce fac cu banii lor, că dacă nu scriu în formularu’ vieții răspunsurile “corecte” nu le onorezi plățile și îi și raportezi.
Sau când le spui că limita maximă de plăți cu cardul e 25 000, că poate omu’ vrea să-și ia un continent la 12 noaptea și cu banii lui -pe care l-ai rugat sa îi lase la tine- vrea sa facă ce are el chef.
Sau când presezi societatea sub pretextul luptei cu evaziunea și corupția (la care ăstia cu cardurile sunteți doctori) să inhibe prezența cash-ului în piață, doar fiindca din cash nu-ți tragi tu nimic.
Sau când iei printr-o lege pe care tu ai impus-o 1-2% din afacerile si tranzactiile oamenilor pe care ii obligi sa te platească, in vreme ce ei nu te pot obliga sa mananci branza doar de la ăla, să-ți iei chiloți doar de la celălalt etc.
Pe scurt, stimați co-planetari, cardul înseamnă că voi sau firmele voastre aveti un asociat tăcut de care habar nu aveți și care vă ia 1-2% din rulaj, nu din profit, că e șmecher și joacă “la siguranță”.
Plafon cash la firme, plafon la retragerea cash, plafon la tranzactionarea cu cash…
Toate sunt abuzuri, fiindcă orice constitutie prezumă buna-credință și n-ai voie să interzici un drept in numele unei presupuse viitoare infractiuni.
Si daca ar veni infractiunea aia, nu generalizezi.
Iar daca toata lumea ar comite infractiunea aia, inseamna ca e vointa populara si nu mai e infractiune.
Cu banii vostri e normal sa faceti ce vreti, da?
Vreti sa faceti ce vreti?
Sigur?
Atunci dați un semn.
Autor: Catalin Beciu
Sursa: facebook.com
Bilete de bancă