Bacul 2008 – rateu lamentabil
Daca si pana acuma, de cand a fost inventat, examenul de bacalaureat a schimbat titulatura si a prezentat suisuri si coborasuri pe graficul calitatii, anul acesta s-a stabilit un record negativ impresionant. Niciodata pana acuma si in niciun regim politic nu a existat atata lipsa de respect fata de acest examen al maturizarii si maturitatii tinerilor spre primul pas in adevarata viata din societate.
Iar la acest lucru au contribuit toti factorii implicati: minister, cadre didactice, parinti si elevi.
Despre ministerul de resort nici nu avem ce spune, pentru ca se afla intr-o totala deriva, barca putreda in voia valurilor de interese, cu mari sanse de a se face tandari.
Despre cadrele didactice se poate spune ca, in proportie din ce in ce mai mare, sunt slab pregatite si nu au ce oferi, astfel incat ma mir ca mai au pretentii, nu atat pecuniare, cat la respect, implicarea lor sufleteasca fiind de “lasa-ma sa te las”.
Despre parintii elevilor de astazi este si simplu si greu de vorbit. Gandind putin in liniste, ai impresia ca diversificarea caracterelor, (dar in sensul drumului negativ) este uriasa, cu urmarile ce le putem constata la fiecare pas facut inafara ograzii proprii. Ce le-a mai ramas este un cat de cat rest de instinct patern/matern, in sensul ca se straduiesc sa ofere odraslelor cel putin minimum necesar material, apropierea sufleteasca nepreafacandu-se simtita. Singurul lucru concret de comun, este straduinta de a-si vedea urmasul cat mai lesne cu cat mai multe patalamale asiguratoare de posturi caldute si bine retribuite, pentru aceasta ajungand sa faca si sacrificii pecuniare pentru a “unge unde trebuie”.
Iata relatia, condamnata de Codul Penal, parinti – profesori, adica dare si luare de mita, ajungandu-se in acest sens la o adevarata lista de preturi.
In acest cadru copiii-elevi ajung sa-si creeze, cu ajutorul destulor factori – televiziune, internet, tot kitschul la indemana si necontrolat de parinti – o lume separata si haotica, in care inteligenta este folosita pentru cautarea perfectionarii metodelor de a trisa.
Si astfel s-a ajuns aproape de fundul prapastiei, agatat de ultimul smoc de iarba de deasupra valtorii.
In timpul Bacului din acest an s-au tot mediatizat – deodata cu indignare, oare de ce si atat de tarziu? – intamplari, nereguli, metode de copiat, diferite pareri in majoritate de doi bani – cele putine rezonabile fiind privite intr-o dunga – date concrete si marturii ale neregulilor, sume pentru diferitele probe etc. Si ce s-a facut concret? Nimic ! DE CE? Pentru ca n-ai unde sa reclami nimic, nu exista un organism caruia sa i te poti plange iar acesta sa si vrea si sa si poata face ceva!
Ar fi totusi cineva: Parlamentul ! Dar cati parlamentari nu au sau vor avea copii care vor da bac-ul!
Si-atunci? Bine macar ca stim cat e spaga pentru-o diploma!
Unde sunt interventiile organelor in drept ca urmare a unor autosesizari – in alte cazuri mult mai nevinovate sau comandate politic apar imediat mascatii – cand probele sunt date mura-n gura? Ce se mai asteapta?
Si cand mai auzi dispozitia ”de sus” ca “notarile vor fi facute la valoarea lucrarilor, indiferent daca sunt banuite de copiere”, in loc sa fie anulate aceste examene sau lucrari si reluate in conditii de supraveghere aspra, ramai blocat.
Iar rezultatele astfel obtinute constituie o pondere importanta la accederea pe viitorul drum prin studii superioare, spre un fiasco al calitatii viitoarei societati.
Oricum, s-a ajuns la o limita. Dincolo de ea domneste haosul.
Dan Bota
