Azota Popescu: ,,statul român minte că face adopţii internaţionale”
Proiectul propus de Asociaţia Catharsis Braşov a ajuns în atenţia Parlamentului prin intermediul deputatului social democrat braşovean Roxana Mînzatu, aşa cum spuneam ieri. Între modificări se numără prelungirea atestatului de familie adoptatoare de la 2 la 5 ani, acordarea unor stimulente financiare familiilor care adoptă sau renunţarea la acordul rudelor până la gradul al IV-lea în cazul deschiderii procedurii de adopţie pentru un copil
Însă preşedintele Asociaţiei Catharsis, Azota Popescu, spune că proiectul ajuns în Parlament în 2018 a suferit numeroase modificări, iar peste 40 de amendamente au fost respinse. S-a ajuns, astfel, în opinia Azotei Popescu, la câteva completări utile, dar cam fără importanţă ale legii.
„Adopţia nu se cumpără! Adopţia nu se face nici din milă, nici din interes pentru bani, adopţia se face din iubire necondiţionată! Completările la această lege sunt o ruşine, mi-aş permite să spun chiar o pomană electorală. Parlamentarii majoritari au ţinut legea doi ani în sertare la Camera Deputaţilor”, a declarat Azota Popescu, preşedinte Asociaţia Catharsis.
Cea mai mare problemă, în opinia Azotei Popescu, este că, în continuare, nu sunt respectate conveţiile semnate şi asumate de România în ce priveşte adopţia internaţională. Pentru foarte mulţi copii nu se găsesc familii de adopţie din România iar, pentru aceştia, o soluţie ar fi adopţia internaţională, cerută de comitetul ONU, Parlamentul European, ONG-urile din România şi, mai ales, interesul superior al copilului. Statul român spune că, dacă un român stabilit în străinătate, a adoptat nu copil, a avut loc o adopţe internaţională. „Statul român minte în continuare, dar minte lumea întreagă,! Nu! Acestea sunt adopţii facilitate românilor care locuiesc, definitiv sau temporar, în străinătate”, a explicat Azota Popescu.
Ca urmare, doar la Asociaţia Catharsis sunt în acest moment două românce, una căsătorită, alta stabilită în Italia, obligate să stea cel puţin o jumătate de an în ţară şi să-şi lase rostul din locul în care s-au stabilit, deşi au demarat pentru prima dată procedurile de adopţie încă din 2010.
I.Rinder
