Americanii știau de săptămâni că vine ”revoluția” spontană din Kazahstan
Un eveniment care riscă să schimbe geopolitica momentului, prin posibilele consecințe: în Kazahstan aflăm că a izbucnit revoluția populară, după un model aproape identic celui românesc din 1989. O răsculare spontană, zice-se, a cetățenilor nemulțumiți de creșterea prețurilor carburanților de la 1 ianuarie. Iar revolta contra creșterii prețurilor a devenit rapid una cu substrat eminamente politic, intern și chiar extern, fără legătură cu micile probleme ale traiului de zi cu zi. Există o singură mică enigmă: de unde știau americanii cu aproape trei săptămîni înainte despre revoluția ce va să vină a kazahilor și despre revendicările lor?
Ce se știe oficial despre revoltele din Kazahstan?
Se știe că la 1 ianuarie, guvernul a eliminat plafonarea prețurilor la gaz lichefiat, combustibil de bază al mașinilor din această țară, iar asta a dus la dublarea peste noapte a prețurilor. Cetățenii furioși au ieșit pe 2 ianuarie în stradă, cerînd socoteală guvernanților. Care au bătut rapid în retragere și au remediat situația, conform cerințelor populare, iar guvernul chiar și-a dat demisia la cererea președintelui Kassym-Jomart Tokaiev.
În mod firesc, lucrurile ar fi trebuit să se liniștească, cu atît mai mult cu cît țara asiatică e cunoscută prin docilitatea cetățenilor.
Doar că, brusc, în loc să se potolească, revolta a escaladat pînă la nivelul unor violențe de proporții și prețul gazului a făcut loc, rapid, revendicărilor politice: eliberarea deținuților politici, eliminarea clanului Nazarbaiev din toate structurile statului, demisia președintelui, alegeri libere, denunțarea Rusiei ca opresor al Kazahstanului, timp de decenii, denunțarea unor acorduri cu Rusia și a invadării Crimeii șamd.
Nici măcar eliminarea clanului Nazarbaiev, care controla țara de decenii nu i-a mulțumit.
Mișcările au îmbrăcat, cum spuneam, forme violente, incendieri de clădiri oficiale, utilizarea armelor de foc, ocuparea aeroporturilor etc, ceea ce a dus la tăierea internetului și a rețelelor de telefonie, la blocarea operațiunilor bancare, practic, la izolarea țării.
Presa mondială are dificultăți în a face relatări tocmai din cauza respectivei debranșări de la comunicații, dar se știe că situația e explozivă și la propriu și la figurat. Se cere intervenția militară a rușilor și a altor state, Kazahstan fiind membră a unui NATO asiatic, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), care include Rusia, Belarus, Armenia, Tadjikistan și Kîrgîstan și care are printre atribuții intervenția în cazuri precum cel în derulare.
Există, în tot acest vălmășag, o mare necunoscută, însă.
De unde știau americanii cel puțin de la jumătatea lunii decembrie despre revolta care a izbucnit, declarativ, spontan, în luna ianuarie?
Pentru că iată ce anunț a postat pe siteul oficial ambasada SUA din Kazahstan în ziua de 15 decembrie, evident, pe baza rapoartelor CIA, conform uzanțelor:
”Alertă de proteste de stradă: sîmbătă, 16 decembrie 2021
Locație: Nur-Sultan, Almaty, Shymkent, eventual alte orașe
Eveniment: Partidul de opoziție Alegerea Democratică din Kazahstan (DVK sau DCK), pe care guvernul kazah l-a interzis ca fiind grup extremist, face un apel la demonstrații pe 16 decembrie 2021, la ora 12:00, pentru a cere demisia guvernului Kazahstanului, inclusiv a fostului președinte Nazarbayev și a președintelui Tokaev, precum și eliberarea tuturor deținuților politici.
Nur-Sultan: Demonstranții probabil se vor aduna în fața Monumentului Holodomor de pe Bulevardul Republicii
Almaty: Manifestanții se vor aduna probabil în fața Monumentului Victimelor Zheltoksan de pe strada Satpayev.
Shymkent: Demonstranții se vor aduna eventual la Memorialul „Kasiret” de pe Baydibek Bi Avenue
Demonstrații mai mici sunt posibile în alte orașe. O prezență sporită de securitate și întreruperi localizate de transport, precum și întreruperi ale rețelei de internet, sunt posibile în apropierea protestelor.
Demonstrațiile nesancționate se termină de obicei cu arestări în masă. Personalul ambasadei a fost instruit să evite adunările/protestele. Chiar și demonstrațiile menite să fie pașnice se pot transforma în confruntare și pot escalada în violență. Ar trebui să evitați demonstrațiile și să fiți precauți dacă vă aflați în apropierea oricăror adunări sau proteste mari
Acțiuni de întreprins :
Evitați zonele de demonstrații.
Fiți precauți dacă vă aflați în mod neașteptat în apropierea unor adunări mari sau proteste.
Monitorizați media locală pentru actualizări.
Pentru asistență: Ambasada SUA este situată la Rakhymzhan Koskharbayev Ave., nr. 3, Nur-Sultan 010010. Dacă sunteți cetățean american care are nevoie de asistență urgentă, numărul de urgență după programul de lucru al Ambasadei SUA este +7 7172 70 22 00.
Consulatul General al SUA Almaty este situat la Samal-2, strada Zholdasbekov 97, Almaty, 050051. Dacă sunteți cetățean american care are nevoie de asistență urgentă, numărul de urgență după programul de lucru al Consulatului General al SUA este 8 777 0072359”.
Va să zică revendicările produse de scumpirea gazelor după 1 ianuarie erau programate, de fapt, pentru alt eveniment, și anume o revoltă menită să izbucnească într-o zi foarte specială, Ziua Națională a Kazahstanului, împlinindu-se pe 16 decembrie 30 de ani de la ieșirea țării din URSS și redobîndirea suveranității.
Aceeași zi coincidea cu o comemorare a evenimentelor din Zhanaozen, de acum zece ani, cînd poliția din orașul de sud-vest a împușcat mortal cel puțin 16 persoane în timp ce dispersa un miting al lucrătorilor din domeniul petrolului. care cereau salarii și condiții de muncă mai bune.
Și tot 16 decembrie marchează și aniversarea demonstrațiilor anti-Kremlin ale tinerilor kazahi la Almaty, în 1986, cunoscute sub numele de revolta Zheltoqsan. Oficial, se spune că două persoane au fost ucise atunci în protestele fără precedent, dar alte surse spun că numărul morților a fost de cîteva sute.
Pe 16 decembrie nu a izbucnit marea revoltă pentru că guvernanții erau în gardă și au acționat rapid. Pe 15 decembrie, postul american Europa liberă, redacția kazahă, relata deja despre arestări operate în multe zone ale țării la adresa unor activiști suspectați că pun la cale mișcări de protest. În plus, pe 13 decembrie se anunțase condamnarea unei faimoase luptătoare pentru drepturile cetățenilor, Saule Seidakhmetova, implicată și în trecut în diverse acțiuni de protest. Anunțul condamnării ei a determinat reacții dure, inclusiv pe rețelele sociale, un grup de Facebook înființat de activiști kazahi, #IHaveAChoiсe #ActivistsNotExtremists, etichetînd sentința ca fiind una motivată politic.
Același grup mai anunța că mitingul din 16 decembrie este organizat de partidul politic de opoziție Alegerea Democratică a Kazahstanului (DVK), scos în afara legii în 2018 pe motiv de extremism.
Despre DVK se știe că a fost fondat și condus de Mukhtar Ablyazov, un fost bancher miliardar și fost ministru, condamnat de regimul kazah și întemnițat sub acuzația de corupție, dar eliberat ulteior la presiunile occidentale. În prezent, Ablayzov e refugiat în Occident, pare-se la Paris.
Trăgînd linie și adunînd, revolta din Kazahstan nu e nici pomeneală generată de o decizie a guvernului venită în ianuarie, privind gazele, ci a fost pregătită intens cu săptămîni bune înainte, dacă nu și mai mult, de către forțe politice care se opun conducerii țării, cu clanul Nazarbaiev și marioneta sa politică, Tokaiev, în frunte. Forțe politice și activiști civici puternic susținuți din Occident, să spunem, la fel ca și în Belarus.
O situație aidoma revoluției române, despre care știam oficial că s-a produs din cauza evacuării din biserică a pastorului timișorean Laszlo Tokes. Pentru că mai apoi să aflăm că aceea era doar povestea de acoperire.
Scînteia anunțată de americani încă din 15-16 decembrie – care, culmea, știau încă de atunci inclusiv că se va tăia internetul! – s-a declanșat și a produs explozia.
De aici încolo, lucrurile se complică geopolitic.
Nu vom specula prea mult.
Vom spune doar că Rusia nu își permite să piardă controlul politic – pe care l-a exercitat mereu prin clanul Nazarbaiev – asupra uriașului stat din coasta sa. Tradițional, după dobîndirea suveranității, Kazahstan a fost cel mai mare aliat al Rusiei din Asia și un important furnizor de energie pentru China. Venirea la putere a unui regim pro-occidental ar fi un hap teribil pentru Kremlin.
Într-un moment cînd toată lumea urmărea acțiunile Rusiei din Vest, în Ucraina, intră în schemă Estul, cu o miză cel puțin la fel de mare.
Vladimir Putin va trebui să lupte pe două fronturi, lucru dificil pentru orice lider, după cum ne-a învățat istoria.
O intervenție militară rapidă și în forță, dar cu multe vieți perdute, îi va crea lui Putin probleme de imagine incomensurabile, dar, mai ales, va anihila revolta sa față de prezumtive intervenții similare în Ucraina din partea SUA și a aliaților occidentali.
Logic: dacă Putin se simte obligat să intervină la strigătul de ajutor al regimului kazah, de ce nu ar avea un drept similar și occidentul la cererea ucraineanului Zelensky?
Urmează zile de foc, am anticipa.
De Crăciunul 1989, România l-a executat pe Ceaușescu.
Mîine, e Crăciun la ruși. Ce sacrificii ritualice ar putea urma?
Bogdan Tiberiu IACOB
Sursa: inpolitics.ro
