Handbalul e mai sărac : fostul mare handbalist Gheorghe Gruia, supranumit ”Mâna de aur a handbalului românesc”, a încetat din viață, ieri, la vârsta de 75 de ani. Gruia a făcut parte din Generația de Aur a handbalului românesc, câștigătoare a patru titluri mondiale. S-a născut la București. A fost din tinerețe pasionat de sport, practicând atletismul, voleiul și, bineînțeles, handbalul. A câștigat campionatul național de juniori la aruncarea suliței și la triplu salt, iar la 21 de ani era deja în prima ligă de volei din România. La aceeași vârstă, a decis să se dedice, în întregime, sportului preferat: handbalul. În 1961, a ajuns la echipa de handbal a clubului Steaua București, alături de care a câștigat opt titluri naționale, între anii 1963 și 1973. Cu echipa militară a câștigat și Cupa Campionilor Europeni, în 1968. A făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României. A fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia. În finală, România a trecut, cu 25-22, de selecționata Suediei. Astfel, devenea campion mondial la numai doi ani și jumătate după ce se apucase de jucat handbal. Șase ani mai târziu, este din nou campion al lumii alături de tricolori, la Campionatul Mondial din Franța, 1970. În cadrul turneului, a marcat 30 de goluri, iar în finala disputată împotriva Germaniei de Est și câștigată de România cu 13-12 a punctat de patru ori. A fost medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de Vară din Munchen 1972, fiind golgheter al competiției, cu 37 de goluri înscrise. La Campionatul Mondial de Handbal din 1967, a câștigat bronzul, alături de reprezentativa României. Gheorghe Gruia a fost unul din principalii marcatori ai competiției, cu 34 de goluri, fiind considerat cel mai bun jucător al turneului. În 1992, Federația Internațională de Handbal l-a numit ”cel mai mare jucător de handbal al tuturor timpurilor”. Dumnezeu Să-l Odihnească în Pace!
Dorin Duşa
