Aurul si cianurile – mar al discordiei?
Oare aurul si cianurile de la Rosia Montana sa fie un prim mar al discordiei intre PD-L si UDMR? Cam asa s-ar parea.
Vechiul si viitorul ministru democrat-liberal al Economiei, Adriean Videanu, vrea sa includa proiectul Rosia Montana in programul de guvernare pentru ca acesta sa poata porni cat mai repede. UDMR l-a blocat, insa, in trecut, prin ministrii sai, pentru ca el ar fi periclitat mediul. Miza o reprezinta cel mai mare zacamant de aur din Europa, care ar urma sa fie exploatat de canadienii de la Gabriel Resources.
Nici nu au inceput sa guverneze din nou impreuna ca intre PD-L si UDMR ar putea sa apara primele frictiuni. Nu pe tema Ministerului Culturii, cel pe care vicepresedintele PD-L, Cezar Preda, nu il voia cedat maghiarilor, si nici pe cea a Ministerului Dezvoltarii, pe care senatorul UDMR Frunda Gyorgy l-ar dori sub conducerea lui Borbely Laszlo, si nu a Elenei Udrea. Vineri a mai aparut un punct pe agenda posibilelor motive de neintelegere: aurul de la Rosia Montana.
„Vreau pornirea acestui proiect cat mai curand posibil”, a declarat ministrul desemnat al Economiei, Adriean Videanu, cel care vrea sa-l include in programul de guvernare. Udemeristii au fost, insa, cei care s-au opus alaturi de mai multe ONG-uri exploatarii zacamantului din Muntii Apuseni de catre firma canadiana Gabriel Resources pe motiv ca folosirea cianurilor si exploatarea in sine ar afecta puternic mediul inconjurator.
UDMR renunta la principii pentru …”caimac”?
Maghiarii, care vor detine din nou Ministerului Mediului, prin Borbely Laszlo, nu par incantati nici acum prea mult de idee. Fostul ministru al Mediului din Guvernul Tariceanu, Korodi Attila, spune ca cei care cred ca exploatarea de la Rosia Montana va reusi sa scoata tara din criza economica, se inseala. Asta pentru ca, potrivit liderului maghiar, prima sapa ar putea fi data abia peste patru ani, or, Romania ar trebui sa iasa din criza la anul sau in 2011.
Pana atunci insa, compania canadiana va trebui sa-si rezolve problemele pe care le are in justitie cu proiectul.
„Eu cred ca pana sa discutam despre Rosia Montana ar trebui sa includem in programul de guvernare o reasezare a industriei mineritului. Rosia Montana este o speta, care vad ca este invocata ca solutie pentru iesirea din criza. Am citit toata literature in limba romana despre criza economica din Romania, iar iesirea este estimata pentru 2010-2011. Discutand cu specialistii, se pare ca abia peste 4 ani ar putea sa se introduca prima sapa acolo, iar asta inseamna ca aceasta exploatare nu ar putea sa scoata tara din criza. Din punct de vedere juridic aceasta companie – Gabriel Resources – nu si-a indeplinit toate obligatiile asumate”, a declarat Korodi.
Fostul ministru sustine ca firma canadiana trebuie sa obtina in instanta permisiunea de a continua procesul de evaluare a impactului asupra mediului, unul care poate fi constestat de ONG-uri sau de orice persoana. Iar asta l-ar putea bloca din nou.
„In masura in care toate conditiile vor fi indeplinite, proiectul isi poate gasi loc pe agenda Romaniei in urmatorii ani. Cred ca PD-L si UDMR sunt de acord ca legea trebuie respectata”, apreciaza acesta.
In aceste conditii, iata ca s-a nascut o fratie udemerist-peremista pentru interzicerea folosirii cianurilor
Un alt reprezentant al UDMR, actualul consilier prezidenþial Eckstein-Kovacs Peter, a intiat, pe vremea cand era senator, alaturi de peremistul Gheorghe Funar, un proiect de lege care prevedea interzicerea folosirii cianurilor in exploatarile miniere din Romania. Adoptarea acestuia ar fi facut practic imposibila continuarea proiectului de la Rosia, numai ca initiativa a ramas intepenita prin Parlament.
In schimb, Basescu nu a spus nici nu, nici da, Rosiei Montana
Intrebat de mai multe ori in recenta campanie prezidentiala de subiectul Rosia Montana, Traian Basescu nu s-a pronuntat contra exploatarii aurului de acolo, dar nici pentru aceasta. A preferat sa spuna ca este nevoie de o evaluare independenta, iar in functie de aceasta, guvernul ar urma sa ia o decizie.
Iata si dimensiunea proiectului
Proiectul prevede inchiderea actualei exploatari miniere a firmei Minivest si organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1.600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare, care insemna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare si Carnic, 70 ha). Namolul epuizat, rezultat in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, va fi acumulat intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la cca. 100 hectare (600 ha dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila. Proiectul ar urma sa se desfasoare pe o perioada de 17 ani. Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodiu.
In calitatea de acionar majoritar, firma RMGC va obtine 80% din profit, , institutie care insa s-a opus proiectului
Reprezentantii Academiei Romane s-au opus proiectului de la Rosia si. intr-o declaratie data publicitatii in urma cu mai bine de o luna, Academia Romana atrage atentia asupra pericolelor si pagubelor pe care le-ar produce aceasta exploatare.
Sa vedem acuma, dupa instalarea noului govern, daca va invinge dorinta borduristului Capitalei, Videanu, mort dupa fiecare banut care sa-i intre, in cazul de fata legal si drept comision, in buzunar, sau ratiunea celor de la Mediu, indiferent de apartenenta politica, va preveni un accident de proportii inimaginabile pentru intreaga zona a Apusenilor.
Dan Bota
