UN OM FANTASTIC ( IX )
UN?
Thomas se inapoie la hotelul „Baur au Lac” cu automobilul sau sport, care pana si la Zuerich starnea oarecare valva. La hotel era iubit de personal. Personalul din toate hotelurile din lume prin care trecuse il iubise. Acest lucru se datora firii sale deschise, conceptiilor sale democratice si bacsisurilor consistente.
Urca cu liftul spre camera sa. Aici se duse direct la toaleta, unde trase apa peste cupoanele anilor 1958 si 1959, asta ca sa nu se iste intamplator ceva belele.
Salonul avea iesire spre terasa. Thomas se aseza sub o umbrella, privi multumit vaporasele de pe oglinda lucitoare a lacului Zuerich si medita o vreme. Apoi compuse, pe o coala de hartie cu antetul hotelului, urmatorul anunt:
???????????
??????????? INDUSTRIAS? GERMAN
??????????? Cauta, in schimbul unei dobanzi substantiale si cu garantii depline,
??????????? Participatie in Elvetia. Vor fi luate in considerare numai ofertele cu
??????????? adevarat serioase, cu confirmare in banca.
Anuntul aparu doua zile mai tarziu in „Neue Zuericher Zeitung”, la loc vizibil in pagina de publicitate. Ofertele trebuiau sa fie adresate unui anumit cifru.
In urmatoarele trei zile sosira sub acest cifru 46 de scrisori.
Thomas sorta, pe o vreme splendida, sezand pe balcon, ofertele. Acestea fura impartite in patru categorii:
17 scrisori aveau ca expeditori proprietari de birouri imobiliare, anticariate, magazine de bijuterii, din cele de vanzari auto, tot oameni care nu aveau bani, dar isi laudau in schimb obiectele de care dispuneau.
10 scrisori proveneau de la domni care nu aveau bani, dar care ar fi putut face legatura cu alti domni care ar fi avut, chipurile, asa ceva.
11 scrisori, in parte cu, in parte neinsotite de fotografii, proveneau de la doamne care nu aveau bani, dar care, in parte cu, in parte fara sarm, se ofereau pee le insele.
Si 8 scrisori proveneau , in sfarsit, de la oameni care ofereau bani.
Thomas rupse si arunca scrisorile primelor trei categorii. Din cele ramase, doua starnira interesul lui datorita contrastului care le caracteriza.
Prima scrisoare fusese scrisa la o masina cam veche sin u prea grozava, pe hartie de proasta calitate si intr-o germana nu prea corecta. Expeditorul oferea “… contra unei dobanzi ce este interesanta la mine o suma de pana la un million de franci elvetieni.”.
Oferta era semnata: Pierre Muerrli, agent imobiliar.
Cealalta scrisoare era scrisa de mana, cu un scris marunt si gratios. Hartia galbena era de buna calitate si avea imprimata in mijloc sus o coroana aurita, in cinci colturi.
Textul suna astfel:
??????????????????????????????????????????????????????????? Chateau Montenac, 8 mai 1957
??????????? Mult stimate domn !
In legatura cu anuntul dumneavoastra din ‘ Neue Zuericher Zeitung ‘ va rog – dupa o contactare telefonica – sa ne onorati, prin bunavointa dumneavoastra, cu o vizita.
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? H. de Couville
Thomas puse, ganditor, cele doua scrisori, atat de contrastante, deoparte. Ganditor le privi o vreme. Ganditor scoase din buzunarul vestei ceasul cu repetitie si il facu sa sune: unu, doi, trei … si inca doua batai. Trei si jumatate.
Pierre Muerrli, reflecta Thomas, era, cu siguranta, un om foarte bogat, chiar daca era foarte zgarcit. Folosea hartie de proasta calitate si o masina de scris veche.
Acest H. de Couville scria de mana, dar pe hartie de cea mai buna calitate. Oare ce era ? Conte ? Baron ?
Ia sa vedem…
( va urma )
( traducere si adaptare dupa “ Es muss nicht immer Kaviar sein “ )
Dan Bota? ??
