Un miracol: ar putea schimba Putin din temelii clasa politică occidentală?
Evenimente fierbinți din ultima perioadă încep să ridice tot mai mult întrebarea, la nivel occidental, dacă nu cumva leadershipul politic a ajuns într-un moment de criză profundă și trebuie schimbate urgent normele. Începînd cu cele morale. În tot mai multe state democrate, cetățenii iau cunoștință, stupefiați, de abateri grave de la morală și chiar lege ale propriilor conducători. Clivajul dintre marii lideri și oamenii ”de rînd”, vorba lui Iohannis, a atins cote fără precedent și s-ar putea ca asta să ducă la cutremure și mai mari decît cele care deja se produc. Cu largul concurs al lui Putin, sună unele teorii, care și-ar fi băgat coada. Dacă e așa, înseamnă că Occidentul se ciocnește cu cel mai mare paradox: l-ar putea face mai moral un personaj aflat pe ultima treaptă a valorilor morale.
În Marea Britanie, Boris Johnson s-a prăbușit în foarte mare măsură din cauza problemelor de moralitate care s-au adunat în ce-l privește pe el, personal, și al său partid. Cînd britanicii erau țintuiți în case de pandemie, Boris chefuia cu nerușinare. În plus, a numit în funcții grele oameni cu grave probleme de imagine, fără să se sinchisească.
În acest moment, partidul conservator studiază, cu spaimă, un studiu sociologic de la începutul acestui an, care relevă că aproape trei sferturi dintre britanici vor un politician mai degrabă corect, onest și fără pete în biografie mai degrabă decît unul eficient, care să se achite în mare măsură de promisiunile electorale. Studiază partidul și a înțeles deja că trebuie să îi numească lui Johnson un succesor care să corespundă profilului. Problema e că mai toți pretendenții au bube-n cap. Grea misiune pentru tories.
Nu doar în Albion se întîmplă asta. Și presa germană avertizează că s-a mers prea departe. La mega-petrecerea guvernanților de la SPD s-a lăsat cu droguri pentru viol, iar ancheta e în plină derulare. Alt scandal a fost produs de ministrul finanțelor, Christian Lindner, care tocmai a făcut o nuntă de un milion de euro pe luxoasa insulă Sylt.
Explodează scandalul Uber, lideri politici mari sunt suspectați că au luat șpăgi de la o companie de zeci de miliarde, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, nu găsește replică mai bună decît aceea că a vrut doar să obțină niște locuri de muncă pentru compatrioți. Tocmai s-a inventat corupția benefică. Parcă Dragnea al nostru tot pentru niște locuri de muncă a fost condamnat.
La reuniunea G7 din Germania, occidentalii și-au văzut liderii ca la o serbare cîmpenească, veseli în sînul naturii, într-un loc de vis. Mai apoi, la summitul NATO, i-au văzut și mai veseli, la dineuri regale, muzee de top, la shopping și la runde foto de grup. Cu accent pe hainele de firmă.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, potențial candidat prezidențial, se ”conformează” și el. Aflăm pe larg că fiica sa, cerută în căsătorie pe o insulă exotică, va face o nuntă de poveste, trei zile și trei nopți, cu trei ținute diferite.
Opulență de top la un ins care a fost bugetar toată viața și om de stînga.
Candidatul pentru NATO (vorba vine!) Klaus Iohannis are demult reputația bătută în cuie de plezirist interesat numai de deliciile vieții: golf, tenis, schi, bucătărie moleculară, deplasări exotice. Reședință aranjată cu milioane de euro, cu piscină și teren de tenis cu nocturnă, alai la fiecare deplasare, șefă de protocol care îl secundează permanent atît de aproape că nu mai știi unde se termină unul și începe celălalt etc.
Nici George Simion nu iese din schemă, deși se vrea lider popular. Cu toată modestia pe care vrea să o afișeze, în ton cu imaginea partidului, liderul AUR o întoarce brusc și pune la cale nunta secolului, cu multe mii de invitați întinși pe cîteva hectare, cu boi la proțap, cisterne de băutură șamd.
Un contrast violent cu ce a transmis pînă acum AUR românilor, compasiune, empatie și modestie.
În România, colții tăioși ai crizei mușcă tot mai adînc din cetățeni, dar în Parlament și Guvern e bătaie pe vacanțe în cele mai ispitoare locuri, sub acoperirea de reuniuni, summituri, simpozioane, conferințe și tot așa, totul în numele și spre binele cetățeanului. Și pe banii lui. Neapărat în SUA, Franța, Germania, Anglia, Egipt, Australia, Japonia, Canada. Nu se înghesuie nimeni în Mongolia ori Kazahstan.
În Europa, SUA, Canada etc se produc vertiginos mutații sociale. Oamenii nu mai suportă crizele produse de pandemie, de războiul din Ucraina, de problemele cu energia, inflația, prăbușirea nivelului de trai.
Dar cel mai grav, trec prin aceste crize văzînd, concomitent, cum ai lor lideri se răsfață în lux deșănțat, pe față, fără jenă.
Americanii au inflație record, prețuri imense la benzină, infrastructură la pămînt, șomaj în creștere, dar află că administrația Biden vrea să pompeze zeci de miliarde în înarmarea și refacerea Ucrainei. Ce o fi în sufletele lor? Neamțul de rînd află de la un coleg de cabinet al ministrului cu nunta de un milion de euro că la iarnă va plăti facturi cu 4 cifre. Ce o fi în sufletul lui?
Dar al olandezului, care află că ferma lui trebuie lichidată pe motiv de poluare cu azot, în timp ce aeroporturile mega-poluatoare sunt protejate atent de guvern? Puternicii planetei se pot dispensa de vacile amărăștenilor, dar nu și de călătoriile de lux cu avionul, privat ori de linie, la clasa first ori business. Nu-i de mirare că la toate summiturile pe teme de ecologie se adună zeci de chartere la ușă, poluînd cît toate mașinile la un loc. Greta nu se mai vede, o fi leșinat de indignare.
Europenii aud de cîțiva ani că trebuie să facă sacrificii, să strîngă cureaua, să economisească, în timp ce liderii benchetuiesc și își fac bunker de milioane pentru, cică, discuții securizate întru binele cetățeanului.
Cheful cu droguri al SPD-ului la putere în Germania se face în paralel cu centrele de încălzire pentru la iarnă, cînd lipsa gazelor poate transforma mulți nemți în boschetari rebegiți de ger.
Șocurile produse în occident de o serie de evenimente și dezvăluiri recente sunt puse de mulți observatori pe seama serviciilor secrete din est, rusești, chinezești și poate nu doar ele. Un argument greu de eludat e rapiditatea cu care ele s-au succedat, fără precedent, am spune. Nici asasinarea lui Shinzo Abe nu pare a fi ceea ce se acreditează oficial, ci tot o lucrătură grea, din afară. Who’s next, se întreabă nu puțini.
Civilizația occidentală e zguduită la proporții nemaiîntîlnite după al doilea război mondial, începînd cu leadershipul vestic, suferind de incompetență și putregai moral.
Presa, observatorii politici, analiștii, societatea civilă, chiar clasa politică în sine clamează tot mai mult nevoia unei schimbări majore de paradigmă.
Plutește nevoia unei resetări a criteriilor de selecție a politicienilor, ca și a agendelor lor, a comportamentului manifestat public.
Nu e clar dacă această nevoie chiar va fi satisfăcută, în final, dar, în acest nedorit caz, nu e clar cum va reacționa mulțimea. Deja, violența e la ordinea zilei în capitalele occidentale.
Dacă se vor produce, totuși, marile schimbări și se va confirma, eventual, și amestecul Rusiei ori al Chinei în scandaluri, ironia sorții va deveni supremă.
Blocul comunist își va fi luat o neașteptată și bizară revanșă la trei decenii de la pierderea războiului rece.
Bogdan Tiberiu IACOB
Sursa: inpolitics.ro
