CLOSE
Tags Posts tagged with "Titlurile saptamanii"

Titlurile saptamanii

1 1147

Trianonul - aceasta e prima realitate ce se impune a fi cunoscuta în legatura cu el - n-a fost deci un tratat între Ungaria si tarile vecine, asa cum apare, simplificat, în publicistica interesata în a sugera ca el a fost o "reglare de conturi" impusa de câteva tari, dornice sa beneficieze de pe urma înfrângerii Ungariei în primul razboi mondial si a "nedreptatii istorice" a carei victima ar fi fost aceasta.

Sa precizam de la inceput: Tratatul, deosebit de complex, a cuprins un preambul si 14 parti, în 364 de articole, a caror întindere acoperea 164 de pagini de tipar (în 8 grade mare). El a fost semnat cu toata raspunderea de 36 de plenipotentiari, în numele a 23 de state. Dintre acestea, 11 erau state europene, iar 12 din afara Europei.
Din Europa, semnatarele au fost: de o parte Ungaria, iar de cealalta fostele state beligerante din tabara Antantei, printre care România, si cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia si Regatul sârbo-croatosloven, cum s-a numit initial Iugoslavia.
Dintre tarile extraeuropene, au semnat tratatul: S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeelanda, Uniunea Sud-Africana, India, Japonia, China, Cuba, Nicaragua, Panama si Thailanda (numita în text Siam).

Trianonul – aceasta e prima realitate ce se impune a fi cunoscuta în legatura cu el – n-a fost deci un tratat între Ungaria si tarile vecine, asa cum apare, simplificat, în publicistica interesata în a sugera ca el a fost o „reglare de conturi” impusa de câteva tari, dornice sa beneficieze de pe urma înfrângerii Ungariei în primul razboi mondial si a „nedreptatii istorice” a carei victima ar fi fost aceasta.

 Reglementarea prin el a contenciosului problemelor dintre Ungaria si România ocupa un loc restrâns în anasamblul tratatului, desi, desigur, nu lipsit de importanta.Vom exemplifica aceasta maniera de prezentare a tratatului printr-o privire,, dar având calitatea de a pune în lumina si fata lui nevazuta, cea care practic nu se bucura de nici o atentie, aspect incorect din punctul de vedere al cunoasterii stiintifice.

  Potrivit unei reguli adoptate de actele finale ale Confrintei de pace de la Paris, Tratatul de la Trianon a reprodus, în prima sa parte, textul Pactului Societatii Natiunilor, inclus ca o componenta organica a Tratatului de la Versailles, cu Germania. Procedeul a fost generalizat spre a semnifica punerea sub autoritatea Societatii Natiunilor a marilor acte de politica internationala si a-i obliga pe toti semnatarii tratatelor de pace la o explicita recunoastere a pactului.In partea a doua sunt specificate traseele noilor frontiere ale Ungariei cu Austria, cu Regatul sârbocroato-sloven, cu România si cu Cehoslovacia. In cele 164 de pagini ale tratatului toata „chestiunea” granitei ungaro-române ocupa cam o coloana de text, pe o singura pagina…Deci n-au fost ATUNCI probleme!!

Partea a treia s-a intitulat Clauze politice europene. In cadrul acestora, în articolele 45-47, este înscrisa recunoasterea de catre România a necesitatii inserarii în legislatia sa de dispozitii pentru protejarea intereselor locuitorilor de alta rasa, limba, religie, din teritoriile care cunoscusera transferul de suveranitate în favoarea statului român.Aceasta clauza (din articolul 47) decurgea dintr-un tratat separat pe care România îl încheiase cu puterile aliate la 9 decembrie 1919, semnat fiind din partea sa de generalul Constantin Coanda, presedintele din acel moment al Consiliului de Ministri.

Pe lânga garantiile de drepturi pentru minoritatile de orice fel, tratatul acesta separat mai cuprinsese si prevederi referitoare la asazisii „optanti” (locuitori care, dupa 1918, se stramutasera în Ungaria; se pretindea recunoasterea drepturilor lor de proprietate în teritoriile care trecusera sub suveranitatea altui stat). Peste câtiva ani ele vor prilejui, în fata Societatii Natiunilor si a Curtii de Justitie de la Haga, o celebra disputa între România si Ungaria, în cursul careia s-a ilustrat marele talent oratoric, diplomatic si juridic al lui Nicolae Titulescu, fata în fata cu experienta si prestanta batrânului conte Apponyi. Disputa a fost complicata de faptul ca, între timp, România aplicase legea de reforma agrara, pe care optantii, în baza tratatului de mai sus si a celui de la Trianon, sprijinite fiindu-le interesele de catre statul maghiar, au socotit ca o pot contesta, în ceea ce îi privea.

In aceeasi a treia parte a tratatului este cuprins angajamentul României de a prelua, proportional cu întinderea teritoriilor intrate sub suveranitatea ei, sarcinile financiare ale fostului stat ungar, de pâna la 1918.Clauza respectiva este repetata pentru toate statele si teritoriile care, în planul transferurilor de suveranitate, aveau o tangenta cu Ungaria. Un articol special se ocupa de portul Fiume (Rijeka), anexat de Italia printr-o actiune unilaterala, pâna la urma recunoscuta de catre Puteri.T ot în aceasta parte se întâlnesc o serie de prevederi oarecum neasteptate pentru cititorul neavizat.

Astfel: se sanctioneaza independenta Ungariei (proclamata de ea însasi în noiembrie 1918) si interdictia vreunei viitoare uniuni a ei cu alt stat. Este o aluzie la eventualitatea unui „Anschluss” cu Austria, pe care încerca atunci sa-l readuca în actualitate Casa de Habsburg, prin ultimii ei reprezentanti.Clauza independentei Ungariei a dat de lucru comisiilor care au elaborat tratatul. In noua ei situatie de drept international, Ungaria a trebuit sa fie pusa a recunoaste sau, dupa caz, a nu recunoaste tratatele încheiate mai de multa vreme, când ea facuse parte din Austria sau AustroUngaria. Desi calitatea de parte la asemenea tratate fusese doar implicita, acum însa, în 1920, trebuia specificat expres faptul ca respectivele tratate erau neangajante pentru Ungaria independenta.

Nu va mai surprinde deci pe nimeni ca, prin Tratatul de la Trianon, Ungaria declara – în ce o priveste – nulitatea Tratatului de la Brest-Litovsk, din 3 martie 1918, dintre Germania, Austro-Ungaria si guvernul rus bolsevic.Se mai constata ca prin articolul 69 Ungaria recunoaste tratatul din 30 decembrie 1864, în baza caruia Danemarca cedase ducatele Schleswig si Holstein Confederatiei germane. Sau ca, printre alte articole, ea recunoaste tratatele dintre Austria, respectiv Austro-Ungaria, si Italia, de la Zurich (1859), Viena (1866) si Florenta (1888).De asemenea, Ungaria anuleaza tratatele sale cu fostii ei aliati de dinaintea sau din timpul razboiului mondial.

Partea a IV-a contine reglementarea intereselor Ungariei în afara Europei: în Maroc, în Egipt, în Siam si în China. Este vorba despre lichidarea unor investitii si a unor capitaluri comerciale.Partea a V-a a tratatului, cuprinzând clauze militare, este iarasi una mai delicata, din punctul de vedere al naturii problemelor pe care le solutioneaza în cadrul raporturilor dintre Ungaria si alte tari.Nici ea nu are ca obiect exclusiv relatiile bilaterale cu România si nimic nu denota vreo interpunere speciala a tarii noastre sau a altora din zona, pentru a se obtine o fixare de un anumit fel a viitorului statut militar al Ungariei.

Tot ce se prevede, la acest capitol, se aseamana cu conditiile impuse, pe planul respectiv, si altor state învinse. Sunt aplicate, asadar, niste principii generale ce fusesera introduse în toate tratatele de pace.Astfel: sunt stipulate demobilizarea armatei ungare, desfiintarea serviciului militar obligatoriu, limitarea viitoarelor efective armate la maximum 35 000 de ofiteri, subofiteri si soldati. Mai multe articole precizeaza tipurile de armament îngaduite a ramâne în dotarea armatei ungare si prevad în amanunt compunerea, în efective si în tehnica de lupta, a marilor ei unitati – divizii, brigazi.Articolele 120-132 se ocupa de soarta navelor de razboi ce apartinusera marinei ungare si de unele probleme aeronautice, care atunci aveau o pondere redusa, în comparatie cu timpurile de mai târziu.

Sunt specificate apoi atributiile comisiilor interaliate de control pentru fiecare din domeniile de natura militara de mai sus, obligatii în legatura cu prizonierii de razboi, cu evidenta celor decedati si înmormântati pe teritoriul Ungariei.Articolele 177-178 vor crea în viitor numeroase litigii de detaliu. Ele prevedeau restituirea reciproca – între Ungaria si statele în favoarea carora avusesera loc transferuri de teritorii foste sub suveranitatea statului ungar pâna la 1918 – a arhivelor curente pe ultimii 20 de ani (deci de la 1900) si a arhivelor istorice privind teritoriile respective.Va fi o chestiune extrem de greu de solutionat, fiindca arhivele aveau multe fonduri si documente ce prezentau interferente inextricabile de continut între teritoriile devenite limitrofe în termenii Tratatului de la Trianon.

Lungi, amanuntite, obositoare, de natura a stârni admiratia pentru documentarea si rabdarea expertilor care pregatisera tratatul, sunt clauzele financiar-economice, extinse pe nu mai putin decât 58 de articole.In cadrul lor este specificata interdictia pentru Ungaria de a exporta aur pâna la data de 1 mai 1921; prevederea avea scopul de a împiedica diminuarea rezervelor ei de metal pretios, astfel ca acestea sa poata servi achitarii reparatiilor de razboi ce aveau a i se stabili ca sarcina.In continuare imediata – obligatia de a suporta întretinerea armatelor de ocupatie de pe teritoriul ei, începând cu data de 3 noiembrie 1918 (data armistitiului de la Villa Giusti, cu Antanta) precum si obligatiile statelor la care se alipisera teritorii foste ale Ungariei de a prelua o parte din datoria de stat a acesteia, proportionala cu suprafata teritoriilor respective.

In partea finala, Tratatul de la Trianon stabileste – pentru litigiile ce s-ar fi ivit în aplicarea sa – constituirea de tribunale mixte de arbitraj, formate din câte un reprezentant al partilor în cauza si un al treilea, cooptat de ele prin consens.Se stipuleaza, în linia tratatului separat de la 9 decembrie 1919, regimul proprietatilor locuitorilor care fusesera transferati sub alta suveranitate de stat ori optasera pentru vreuna, fiind aplicata în principiu prevederea pastrarii de catre ei a dreptului de proprietate asupra bunurilor lor imobiliare, de orice natura.

Articolele 260-300 se ocupa de navigatia aeriana, fluviala, de regimul Dunarii, de comunicatiile terestre, de cele telegrafice si telefonice. Prin articolul 302 se decide ca, întrucât pe teritoriul românesc nu exista o legatura directa de cale ferata între Salonta si Arad, timp de 10 ani garniturile românesti de tren vor putea circula între cele doua orase pe teritoriul maghiar, prin Bekescsaba. In acest interval de timp, statul român trebuia sa construiasca pe teritoriul sau o cale ferata între Salonta si Arad, ceea ce se va realiza.Partea ultima a tratatului este constituita dintr-un document privitor la organizarea muncii, adica a conventiei internationale adoptate paralel cu tratatele de pace. Aceasta cuprindea conditiile minimale ale desfasurarii procesului de munca si reglementari ale raporturilor interumane din cadrul sau.Functiona supozitia ca, inclus fiind în tratatele de pace, statele semnatare aderau „ipso facto” la acest document si se obligau sa-l puna în aplicare, prin legislatia lor nationala. Este aceeasi idee care condusese si la includerea în tratat a Pactului Societatii Natiunilor

Noile frontiere dintre Ungaria si statele vecine cu ea fusesera decise si publicate de Conferinta de pace de la Paris înca în 13 iunie 1919. Din cauza framântarilor interne din Ungaria, delegatii acestei tari nu s-au prezentat la tratative decât spre sfârsitul anului 1919, ceea ce explica si semnarea târzie a Tratatului de la Trianon, abia la 4 iunie 1920. El a intrat oficial în vigoare la 26 iulie 1921, dupa ce fusese ratificat de majoritatea statelor semnatare.

Frontiera dintre România si Ungaria, schitata în articolul 27 al tratatului, a fost trasata pe teren de o comisie mixta, ale carei lucrari au fost consemnate în 126 foi de harta la scara 1/5 000, într-o harta globala la scara 1/375 000 si o descriere a frontierei si a lucrarilor întreprinse de comisie, cuprinzând o introducere si 10 fascicule, în 1 327 de pagini.Subliniem din nou în încheiere ceea ce a reiesit – credem – si din prezentarea de mai sus: ca Tratatul de la Trianon n-a fost „opera diabolica” a României împotriva vecinei sale.

Camil Muresan

1 519

Asociația Foștilor Deținuți Politici (AFDPR), revine cu  un Comunicat semnat de venerabilul  preşedinte Octav Bjoza: „… nu putem fi doar mâhniţi, ci suntem chiar indignaţi de pretenţiile aberante ale Institutului «Elie Wiesel», în încercarea sa de a ne lăsa fără mari personalităţi ale vieţii culturale din România. În concret, se cere instituţiilor Statului Român eliminarea denumirilor unor străzi şi instituţii, precum şi dărâmarea unor statui şi plăci comemorative. În concret, mă voi referi doar la trei cazuri, şi anume acelea ale lui Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr, toţi fiind mari personalităţi ale vieţii culturale a României. Cunoaşte cineva vreo crimă săvârşită de unul dintre ei !?”.

 Un alt Protest a fost publicatcateva zeci de semnatari, majoritatea,ori niste ilustri anonimi,ori direct „interesati etnic!” sînt multe personalităţi ale comunităţii evreieşti: Michael Shafir (cel care scria că Raoul Şorban ar fi fost şovin, deşi întreaga planetă ştie că a fost salvatorul vieţii a mii de evrei), Alexandru Florian (directorul Institutului „Elie Wiesel”), Radu Ioanid, fratele lui …Alexandru Florian, Liviu Rotman, Radu F. Alexandru, fost senator PDL, Norman Manea, Dennis Deletant de la „Institutul Român de Istorie Recentă” (???).
Crezând ca asa sunt de dreapta …s-au alăturat acestui demers aberant şi cîţiva scriitori  români: Stelian Tănase, Liviu Antonesei, Zoe Petre, Paul Cernat. Dar în această listă întîlnim şi cîţiva „clienţi” din „Condicuţa cu agenţi”, plasati afara si stipendiati de ICR:  jurnaliştii Keno Verseck, Petre M. Iancu de la fosta „Deutsche Welle”, William Totok.

Institutul „Elie Wiesel”, aflat în mod inexplicabil în subordinea guvernului şi susţinut financiar cu bani de la buget, a cerut Ministerului de Interne schimbarea denumirii mai multor străzi şi demolarea unor statui, invocînd OUG 31/2002.
Fara sa solicite o parere a Academiei, Ministerul de Interne s-a conformat şi a trimis către mai multe prefecturi din ţară următoarea adresă, în care nu dispune efectuarea acestor schimbări, ci „verificarea situaţiilor din judeţul dumneavoastră şi luarea măsurilor ce le apreciaţi în vederea respectării dispoziţiilor legale în materie”:

0 386

Până acum am muncit pentru stat, din iulie muncim pentru noi. Sau cel puţin asta ar fi concluzia, dacă am calcula cât le-ar lua românilor să plătească toate taxele simultan. România are unul dintre cele mai ridicate nivele ale taxării din Europa. Abia după ce fac jumi-juma cu statul, românii se pot bucura de banii lor.

Din iulie, muncim pentru noi
Tax Freedom Day, sau Ziua Eliberării Fiscale, este o dată simbolică. Dacă am achita toate taxele deodată, ziua eliberării fiscale ar fi cea în care am termina de muncit pentru stat şi am începe să producem pentru noi.
„După taxele de salariu şi contribuţii, dacă adăugăm şi TVA-ul, ajungem undeva la 55% din veniturile sale complete pe care le-ar produce el. Ceea ce da, este o povară fiscală zic eu mare”, subliniază Ştefan Belloiu, de la Societatea pentru Libertate Individuală.
Asta înseamnă că, anul acesta, primele 6 luni au fost dedicate plăţii taxelor. Abia din iulie suntem liberi!
„Un impozit, chiar dacă este de 10% la un venit foarte mic, e altfel perceput decât un impozit de 20-30% la un venit foarte mare. Şi aceasta este şi explicaţia pentru care o bună parte din populaţie resimte presiunea fiscală ca fiind destul de aspră”, explică Emilian Duca, consultant fiscal.

România este printre primele locuri din Europa la nivelul taxării veniturilor.
Daniel Coman, jurnalist TVR: “Trăim, plătim. Este principiul simplu după care ne ghidăm în fiecare zi. Plătim TVA pentru toate produsele şi serviciile pe care le cumpărăm, plătim taxe şi impozite pentru toate proprietăţile pe care le deţinem, plătim accize dacă vrem să ajungem dintr-un loc în altul. Şi la final, este foarte important dacă statul, cu aceeaşi mână cu care primeşte, ne mai dă şi înapoi. Adică, dacă investeşte apoi în servicii pentru populaţie şi infrastructură”.
Doar locuitorii din Ungaria, Franţa, Norvegia şi Belgia sărbătoresc Ziua Eliberării Fiscale mai târziu decât românii, pentru că trebuie să muncească mai mult ca să plătească taxele.

 Sursa: TVR

2 664

Până la soluţionarea situaţiei juridice incerte în care se află monumentele, ambele instituţii refuză să intervină în vreun fel pentru a face vreo reparaţie. În perioada 2005 - 2012, Consiliul Judeţean a investit din plin în fortificaţii, în bastioane şi turnuri, fără să îşi pună în vreun fel problema dacă este sau nu legal demersul

Până la soluţionarea situaţiei juridice incerte în care se află monumentele, ambele instituţii refuză să intervină în vreun fel pentru a face vreo reparaţie. În perioada 2005 – 2012, Consiliul Judeţean a investit din plin în fortificaţii, în bastioane şi turnuri, fără să îşi pună în vreun fel problema dacă este sau nu legal demersul.
În prezent, administraţia judeţeană atrage atenţia că aceste clădiri istorice aparţin de drept Primăriei Braşov, care are obligaţia legală de a avea grijă de ele. Municipalitatea nu îşi neagă statutul de proprietar asupra turnurilor, bastioanelor şi zidurilor cetăţii, dar semnalează că în documentele emise de Guvern în 2002 şi Consiliul Judeţean este deţinător al imobilelor
Problema a ieşit la iveală după ce consilierul judeţean Caroline Fernolend a cerut administraţiei judeţului să intervină pentru repararea şi redeschiderea mai multor obiective istorice din Braşov, printre care Bastionul Postăvarilor, Turnul Alb sau Turnul Negru.
Demersul ar fi dus la includerea Braşovului într-un traseu al meşteşugarilor în România, care să fie prezentat ca o atracţie turistică în 2018, Anul European al Patrimoniului Cultural. Consiliul Judeţean Braşov a pretins, însă, că nu are drept de administrare asupra imobilelor monument istoric care alcătuiesc sistemul de fortificaţii Cetatea Oraşului Braşov.
Cetatea fortificată a Braşovului, Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Frânghierilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul Cojocarilor, Turnul Alb şi Turnul Negru au în acest moment doi proprietari. În Anexa 2 a HG 972/2002, ele aparţin municipiului Braşov şi ar trebui administrate de Primăria Braşov, în timp ce Anexa 1 a HG 972/2002 stabileşte că ar trebui gestionate de Consiliul Judeţean Braşov.
În schimb, în extrasele de Carte Funciară este intabulat ca proprietar oraşul. Situaţia juridică incertă a clădirilor istorice nu a împiedicat însă Consiliul Judeţean să facă din bani proprii, sau din finanţări europene, o serie de investiţii la o parte din fortificaţii. care sunt î prezent închise vizitării.
Consilierul judeţean Caroline Fernolend cere acum Primăriei Braşov să îşi exercite dreptul de proprietate asupra acestor fortificaţii şi să le preia de la Consiliul Judeţean. Pentru a face aceasta, ar trebui mai întâi ca CJ să îşi radieze din lista de proprietăţi publice aceste clădiri.

Vifor Rotar

0 472

Pentru identificarea copiilor nevaccinaţi vor exista, în fiecare judeţ, inclusiv în Bucureşti, echipe formate din prefect, reprezentant al direcţiei de sănătate publică şi reprezentant al Consiliului Judeţean. Zonele vulnerabile ar urma să fie identificate într-o săptămână

Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), începe o campanie pro-vaccinare ROR prin care, la nivelul fiecărui judeţ, se va înfiinţa o echipă care va raporta, în timp real, situaţia cazurilor de pacienţi cu rujeolă. Raportările autorităţilor privind imunizarea copiilor se vor face la două săptămâni. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a dat asigurări că toate vaccinurile achiziţionate de Ministerul Sănătăţii sunt sigure.
Părinţii care nu doresc să le fie vaccinaţi copiii împotriva ROR vor trebui să-şi declare refuzul în scris, la medicul de familie. Pentru identificarea copiilor nevaccinaţi vor exista, în fiecare judeţ, inclusiv în Bucureşti, echipe formate din prefect, reprezentant al direcţiei de sănătate publică şi reprezentant al Consiliului Judeţean.
Zonele vulnerabile ar urma să fie identificate într-o săptămână. Ministrul a anunţat că a cerut ca în localităţile unde nu există medici de familie primăriile să organizeze centre de vaccinare.
Numărul total de cazuri de rujeolă confirmate în România până vinerea trecută este de 8.017, în creştere cu 370 faţă de săptămâna 3 – 9 iulie, când erau raportate 7.647, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). De asemenea, 31 de persoane au murit, dar niciun deces nu a fost înregistrat în Braşov.

Vifor Rotar

0 465

Timp de 30 de zile, braşovenii vor putea depune amendamente pentru îmbunătăţirea Proiectul regulamentului, după ce acesta va fi publicat pe site-ul primăriei în cursul acestei săptămâni

Timp de 30 de zile, braşovenii vor putea depune amendamente pentru îmbunătăţirea Proiectul regulamentului, după ce acesta va fi publicat pe site-ul primăriei în cursul acestei săptămâni.
Ridicările auto au fost suspendate timp de un an şi jumătate, după ce s-a constatat că se făceau în baza unui regulament local declarat neconstituţional. Noul document are la bază hotărârea de guvern din decembrie 2016, care a modificat şi completat Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Potrivit administratorului public al municipiului Braşov, Miklos Gantz, proiectul Regulamentului de ridicări auto reprezintă în acest moment „poziţia comună a Primăriei Braşov, a Poliţiei Locale şi a Biroului Rutier din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov“.
Regulamentul prevede că vor fi ridicate doar maşinile care blochează circulaţia pe drumurile publice, iar decizia poate fi luată doar de poliţiştii rutieri, care decid când se va apela la această măsură. De altfel, ridicarea vehiculului se va face doar în prezenţa poliţiştilor.
În primă fază, poliţistul care constată că există un vehicul parcat neregulamentar va face un set de poze maşinii respective, în care să se vadă clar plăcuţele de înmatriculare şi din care să reiasă că şoferul a parcat ilegal sau pe interzis.
Poliţistul va trebui să aştepte cinci minute înainte de a solicita intervenţia echipajului de ridicări auto, iar apoi va mai face un set de poze din care să reiasă că în acest timp nu s-a produs nicio modificare.
Un al treilea set de fotografii va fi făcut când maşina este pe platformă. Maşina nu va fi ridicată, în schimb, dacă în interiorul ei este o persoană (alta decît şoferul) sau un animal de companie.
Pe de altă parte însă, dacă un şofer parchează neregulamentar şi lasă maşina descuiată sau cu geamul uşor lăsat, pentru a da impresia că este pe aproape, riscă o amendă din partea Poliţiei Rutiere.

Vifor Rotar

0 430

Banca Europenă de Investiții (BEI) acordă României un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanțarea cu Fondurile structurale și de investiții europene a proiectelor prioritare de infrastructură în domeniul transporturilor, în valoare totală de 6,8 miliard de euro, care vor fi implementate în țara noastră în perioada de programare 2014 – 2020, se arată într-un comunicat al instituției financiare internaționale remis marți AGERPRES.

Împrumutul este acordat pe o perioadă de până la 25 de ani, din care o perioadă de grație de până la 7 ani, fiecare tragere fiind considerată un împrumut de sine stătător, cu propria sa maturitate și perioadă de grație. Dobânda poate fi fixă sau variabilă, stabilită de comun acord cu BEI și nu se va percepe decât în cazul în care se efectuează trageri din împrumut. Rambursarea fiecărei trageri poate fi efectuată în una sau mai multe tranșe, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.

„România are calitatea de împrumutat și este reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, iar promotorul este Ministerul Transporturilor. Beneficiarii proiectelor sunt autoritățile și societățile române relevante care implementează proiectele incluse în axele 1 și 2 din POIM„, precizează MFP.

Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investiții prioritare de infrastructură în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 — 2020 (POIM).
Aceste proiecte vor fi implementate în diverse regiuni, majoritatea fiind în zonele mai puțin dezvoltate din România și/sau pe Axele prioritare TEN-T (Coridoarele Pan-Europene) .
Investițiile vor beneficia de granturi UE și se vor concentra pe promovarea unui transport sustenabil și pe eliminarea blocajelor din infrastructurile cheie din rețea. De asemenea se va pune accent și pe dezvoltarea unor sisteme de transport multimodal și pe reducerea impactului transporturilor asupra mediului.

România este reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, iar beneficiarii sunt autoritățile naționale relevante și companiile care implementează proiecte conform programului strategic de dezvoltare a infrastructurii naționale în perioada de programare 2014 — 2020 (POIM).

Declaratie Andrew McDowell, vicepreședinte BEI.
„Împrumutul de la Banca Europenă de Investiții va sprijini investițiile strategice de infrastructură de transport, care sunt importante pentru creșterea mobilității, siguranței și a interconectivității în România și pentru întărirea competitivității țării. Acesta proiect reprezintă un bun exemplu al cooperării BEI cu economia românească, căreia instituția îi oferă servicii de finanțare și consultanță accesibile pe termen lung, accelerând absorbția fondurilor UE și stimulând avansul economiei și scăderea șomajului, precum și îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor”.

Declaratie ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, – „noul împrumut contractat de la BEI este o dovadă a bunei colaborări stabilite între România și Banca Europenă de Investiții acând ca scop încurajarea investițiilor în țara noastră, punerea în practică a Mater Planului General de Transport convenit cu Comisia Europeană și creșterea absorbției fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 — 2020. Obținută în condiții financiare favorabile și pe termen lung, acest tip de facilitate de creditare sprijină suplimentar eforturile Guvernului României de a crea sau de a menține locuri de muncă, de a reduce decalajele dintre diferitele zone și de a asigura bunăstarea populației într-un mediu benefic, toate ducând la o creștere sustenabilă a economiei. România a beneficiat în trecut de patru facilități similare: două facilități legate de perioada anterioară de programare UE, în valoare de 1,3 miliarde de euro, și alte două pentru perioada de programare curentă, în valoare de 660 milioane de euro, care acoperă proiectele de mediu din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman”.

Declaratie Corina Crețu, comisarul pentru politică regională: „dezvoltarea rețelei strategice de transport în România va aduce beneficii semnificative comerțului și turismului și va alimenta direct economia reală, dar, la fel de important este și impactul pozitiv al conexiunilor mai rapide, al drumurilor mai sigure și al unor sisteme de transport mai sustenabile pentru cetățeni. De aceea mă bucur să văd că Fondurile de Coeziune și resursele BEI sunt unificate pentru o mai bună conectivitate în România.”

Finanțarea BEI se acordă sub forma unui împrumut pentru programe structurale (SPL), care permite atât finanțarea proiectelor mari de infrastructură, cât și a unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor lor limitate, nu ar putea beneficia de finanțare directă de către BEI, se precizează într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene la București.
Inițiativa de asistență tehnică JASPERS (asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene — furnizată în comun de BEI și Comisia Europeană) a contribuit la pregătirea unor strategii de dezvoltare pe termen lung care stau la baza selectării proiectelor care urmează a fi implementate cu fonduri din acest împrumut, verificând astfel și asigurând calitatea consistentă a proiectelor care urmează a fi efectuate.

Trebuie sa reamintim ca Banca Europeană de Investiții este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, cu una din cele mai scazute dobanzi depe piata, fiind deținută de statele membre ale UE. Aceasta face ca finanțările pe termen lung să fie disponibile pentru investiții solide, pentru a contribui la atingerea obiectivelor politicii UE.

 

0 419

Impozitul pe cifra de afaceri nu va mai fi introdus, au decis luni reprezentanţii coaliţiei de guvernare. În schimb, se fac încă simulări în privinţa taxei de solidaritate, după cum afirmă premierul Mihai Tudose.
Practic, după analiza prezentată de Ministerul Finanţelor, decizia şefului executivului de a nu introduce impozitul pe cifra de afaceri a fost susţinută şi de conducerea coaliţiei de guvernare. Tariceanu se pare ca nu a perticipat la aceasta intalnire.
Dacă acest subiect este considerat închis, în ceea ce priveşte introducerea taxei de solidaritate sunt testate în continuare mai multe scenarii, motiv pentru pentru care premierul nu a oferit detalii privind pragul sau data de la care măsura ar putea fi aplicată.
Premierul Mihai Tudose a subliniat însă că dacă simulările vor arăta că efortul este mai mare decât rezultatul, taxa de solidaritate nu va fi introdusă.
Mihai Tudose: „Este o taxă care va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care florin-lepadatubeneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească, peste un anumit prag valoric, o taxă în plus, de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani.”

În analiza Ministerului Finanţelor se află şi un proiect privind modul de plată a CAS şi CASS.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a explicat că angajatul va avea contribuţii mai mari la sănătate şi pensii, fără a i se afecta venitul, dar obligaţia de a face plata rămâne în sarcina angajatorului.
Liviu Dragnea: „Tot angajatorul, tot firma va face aceste plăţi. Da, le va face în contul angajatului. Adică, angajatul va avea o contribuţie la sănătate şi o contribuţie la pensii mai mari. Dar nu el va face acest ordin de plată, ci tot firma.”
În ceea ce priveşte apropiata rectificare bugetară, ministrul Ionuţ Mişa a prezentat un plan privind relocarea unor sume, având în vedere că în unele ministere, gradul de execuţie este de doar 2 % pe primele şase luni ale anului.”

Vlad T.

4 2072

Unul dintre cele mai periculoase proiecte anti-românești pe care le finanțează Budapesta este ruperea Transilvaniei de România, nu pentru a o „reda” Ungariei, ci pentru a se constitui Transilvania ca stat independent și suveran. Strategii acestui proiect își imaginează că se vor găsi și români destui care să accepte această mișcare de granițe, dacă îi convingi că în momentul de față, în România de azi, Transilvania și Banatul împreună ar avea mult de câștigat dacă s-ar separe de restul României.

Așa a apărut o propagandă subtilă care se face de câțiva ani, de față sau cu subînțeles, cum că Transilvania și Banatul sunt (1) contributorul cel mai important la PIBul românesc, că (2) șomajul cel mai mare este în județele „sudice” și în Moldova, că (3) tot acolo merg cele mai multe ajutoare sociale, și că (4) însăși Măria Sa Corupția este mult mai bine instalată la București și în celelalte regiuni din fostul „regat”, făcând imense găuri în bugetul României, acoperite acestea prin munca, onestitatea și eficiența ardelenilor, care se deosebesc atât de mult de ceilalți locuitori ai României Mari!…Proiectul acesta este destul de vechi. Într-o deplină conspirativitate s-a lucrat la acest proiect imediat după august 1944 sub stindardul Kominternului și sub comanda lui Valter Roman, descoperit după 1990 de Gheorghe Buzatu în arhivele KGB cu însărcinări și inițiative precise în cadrul acestei stratageme. Din motive mai mult sau mai puțin necunoscute, Stalin nu a agreat această idee, așa că…Abandonată după câțiva ani, ideea revine în zilele noastre, având și susținători români, care nu se mai ascund. Ungurii, îndeosebi cei înregimentați în UDMR, sunt activi pe această idee chiar și în Parlamentul României!

Unii, ca binecunoscuta unelgta Soros de la Cluj este chiar Sabin Gherman. Acest repetent de la Craiova,unde a terminat ,de bine de rau o facultate , își afirmă de ani de zile greața de România și de „sudiști”, față de „miticii” din București, și o face deschis, beneficiind și de sprijinul unei televiziuni complice. Câteodată mai dau și eu peste vreo emisiune a individului. Nu-i rău totdeauna și chiar mi-a devenit simpatic. Nu-i prost de tot! Probabil prin comparație cu Rareș Bogdan, ardeleanul trădător și diversionist, insidios și bine acoperit, care a venit la București și face emisiuni cu invitați dintre cei mai respectabili, dându-se mare patriot, emisiuni cu care și-a câștigat ceva simpatizanți. Era să mă număr și eu printre ei. Din păcate pentru numitul Rareș Bogdan, sunt și eu un fel de specialist în comunicare și mă pricep să înțeleg unde bat textele cuiva care încearcă să-și păcălească cititorii sau auditoriul ori telespectatorii!…Urmărind aproape seară de seară emisiunile politice de la Realitatea TV nu mi-a fost greu să sesizez mesajul anti-regățean – dacă pot zice așa, al ticălosului. Nu în fiecare seară, ci doar din când în când strecurându-și picătura otrăvită. Despre aceste pledoarii discret anti-românești ale lui Bogdan Rareș am mai vorbit de câteva ori. Ultima oară în emisiunea dedicată zilei de 14 iulie, temă atrăgătoare, mă pregăteam să mă înfrupt din ea pe îndelete! Când, ce să vezi?!

Piticania ticăloasă aduce vorba, din senin, de Liviu Dragnea, de abuzurile făcute la Teldrum, în județul Teleorman, și se apucă să peroreze sonor și vehement: asemenea malversații nu se mai întâlnesc în România decât în județele „sudice”! Se jură și chiar îi invită pe telespectatori să parieze: furăciuni ca în Teleorman mai întâlnești în România numai în județele din Muntenia și Moldova, nicidecum însă în Ardeal sau în Banat!… Promite că dacă cineva îi va demonstra contrariul, că, adică, se fură la fel de mult și în Ardeal sau Banat, el va face și va drege! Se va rade în cap și-și va tăia barba!… Nu s-a angajat clar ce va pierde! Mă așteptam să-l aud că promite să dispară de la Realitatea TV! Măcar un an-doi!

Mă prind și fac prinsoare cu netrebnicul! Și-l întreb în ce oraș „din Sud” au mai dispărut atâtea edificii publice ca la Timișoara, Sibiu sau Cluj-Napoca?! Mari clădiri de importanță națională au încăput pe mâna unor interlopi romotei, a unor săsălăi nesătui sau bozgori necinstiți, prin hotărîri judecătorești date de magistrați corupți ardeleni, ardeleni, nu teleormăneni, măgarule!…
Nadășul nu este sat din Argeș sau Vaslui! Iar cei care l-au salvat au fost doi bucureșteni, doi „mitici”: doamna avocat VASILICA COROIU și inimosul întreprinzător ADRIAN GRIGORIU. Fără intervenția lor, câteva mii de familii necăjite din Nadăș ajungeau pe drumuri, își pierduseră literalmente casa și ograda, iar ardelenilor din prefectura arădeană, din justiția și presa arădeană, ardeleni cu toții, puțin le păsa!…Magistrații din Arad și înalți funcționari de la prefectură, ardeleni cu toții, se înhăitaseră cu niște hoțomani fără frică de Dumnezeu, ardeleni și ăștia, și se pretaseă la un abuz juridic fără pereche de urât, de cinic, de inuman. Ehei, păi ce șmecherii va fi făcut Liviu Dragnea în Teleorman e parfum, e nimica toată pe lângă crima de la Nadăș! Căreia – repet, i-au dat de capăt doi „mitici”, pe cheltuiala lor, adică doamna COROIU și domnul GRIGORIU ,ce nu au pretins de la năpăstuiții din satul ardelenesc nici măcar să le plătească trenul sau avionul! Totul pro bono, în numele omeniei românești, care există și la București, nemernicule!…

Să mai întreb și cum își bat joc de justiție magistrații din Ardeal care au permis retrocedări frauduloase de sute de mii de hectare în baza unor acte falsificate la Budapesta?! Sau prăpădul din codrii Ardealului, mult mai mare decât în județele sudice, cine l-a făcut, cu a cui complicitare sută la sută ardelenească, nenorocitule?!

Să te întreb cumva, jigodie, de prestația lamentabilă a prim-minșitrilor ardeleni Ciorbea și Boc?! Teamă mi-e că dacă m-aș întinde la vorbă pe acest subiect aș face jocul netrebnicului de la Jocuri de putere! Este evident că asta urmărește, să ne învrăjbească! Cine-l plătește? Îl plătește Cosmin Gușe! Și pe acest Gușe cine îl plătește?! Cine, haimanalelor,ca aveti datorii uriase la Statul roman cu postul ala in ascunsa insolventza ; REALITATEA!?!…

Văzându-vă mutrele și ascultându-vă murdăriile rostite în auzul Țării, îmi aduc aminte de o vorbă a mamei, vorbă adusă în Dobrogea de la Rășinari, probabil: Ardelenii sunt niște oameni minunați! Dar când se naște printre ei un ticălos, apoi acela nu are pereche de netrebnic ce ești, Bogdane Rareș!

 Prof.univ.dr. Ion COJA

1 427
Dupa tragerile cu munitie de razboi, de sambata de la Cincu, duminica,
romanii si americanii au trecut cot la cot Dunarea si au simulat respingerea unui atac inamic.


Cel mai mare exercitiu militar condus de Statele Unite in Europa de Est atinge in aceste zile punctul culminant pe teritoriul Romaniei.
Desfasurat si in Ungaria si Bulgaria, Saber Guardian aduna la un loc 25.000 de militari din 22 de tari, prercum si 3.000 de blindate.
Dupa tragerile cu munitie de razboi, de sambata de la Cincu, duminica, romanii si americanii au trecut cot la cot Dunarea si au simulat respingerea unui atac inamic.
Pentru prima oara in ultimii 31 de ani, militarii forteaza trecerea Dunarii si au ales s-o faca la Burdusani, pe Bratul Borcea.
Dar spre deosebire de 1986, acum sunt americani si romani.
Americanii au adus in Romania si Bulgaria 14.000 de militari, mai mult de jumatate din toate efectivele implicate.
Iar piesa de rezistenta o reprezinta regimentul 2 cavalerie, venit din Germania, pe soselele Europei, intr-un traseu are a durat 2 saptamani.
Pe langa armament si munitie, intr-o lupta este esentiala coordonarea soldatilor.
Ovidiu UIfaleanu, general de brigada, sef divizie multinationala Sud-Estul Europei: „Exersam scenariu de razboi la nivelul de coducere a armatei.
Important e sa invatam sa cooperam, sa ne intelegem unul cu altul. De aia e foarte imprtant sa fim impreuna.”
Exercitiile Saber Guardian 17, conduse de Fortele Terestre Americane, se vor incheia pe 20 iulie.
In septembrie, rusii vor organiza exercitiul ZAPAD, in cadrul caruia au de gand sa aduca 100 de mii de militari, de patru ori mai mult decat cei implicati in antrenamentele de acum!

Declaratii
Comandantul forţelor terestre americane din Europa, generalul Ben Hodges, s-a arătat mulţumit de modul în care au interacţionat militarii români cu cei americani, dar consideră că mai trebuie lucrat.
Ben Hodges: „Medicina este un instrument extraordinar care ajută statele să colaboreze între ele. România s-a evidenţiat ca lider, capabil să găzduiască grupul de lucru medical balcanic în această regiune, dar mai avem încă de lucru în ceea ce priveşte interoperabilitatea, îndeosebi la nivel de autorităţi şi politici.
Nu există nici o îndoială că personalul medical este excelent pregătit, însă fiecare stat are propriile politici privind actul medical, rezervele de sânge, etc.”

Ministrul apărării naţionale, Adrian Ţuţuianu, s-a arătat mulţumit de modul în care s-au desfăşurat exerciţiile.
Adrian Ţuţuianu: „Prezenţa trupelor americane la aceste exerciţii vine să arate interesul pe care partea americană îl arată relaţiei cu România şi Parteneriatului strategic, care a împlinit recent 20 de ani, în condiţiile în care ştiţi că situaţia de securitate din regiunea Mării Negre este una deosebit de complexă.
Din discuţiile purtate cu generalii din ambele părţi, calificativul este excelent.”

 

0 1524

LENEA în viziunea unui general de armată
Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke(1800 – 1891) a fost un general prusac, Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) al armatei prusace și un mare strateg.Imediat după numirea în funcție, a trecut la reforme, între care și modul de instruire și promovare a ofițerilor.
În acest scop, i-a evaluat după două criterii:
* gradul de inteligență (de la proști la inteligenți) și
* atitudinea față de muncă (de la leneși la harnici).
În baza acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
* A: prost și leneș
* B: inteligent și harnic
* C: prost și harnic
* D: inteligent și leneș

Ofițerilor din categoria A, proști și leneși, le-a dat sarcini simple și repetitive. Aceștia nu mai puteau înainta în cariera militară. Este posibil ca, într-o bună zi, să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme.
La ofițerii din categoria B, Moltke considera că, inteligenți și harnici, erau obsedați de micromanagement (se pierd în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofițeri de Stat Major. Acești ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp și întocmai, în toate detaliile.
Ofițerii din categoria C, prosti si harnici, erau considerați periculoși. Moltke afirma că aceștia ar trebui să fie supravegheați permanent, ceea ce este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceștia au fost scoși din armată.
Ofițerii din categoria D, inteligenți și leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți pentru cele mai înalte funcții de comandă. Acești ofițeri erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar și suficient de leneși, pentru a găsi cea mai ușoarăși simplă cale de a atinge obiectivul cerut.

Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligența. Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de lider într-o organizație.
Lenea în viziunea unui comunist.

O lucrare importantă care tratează subiectul este Le droit à la paresse: réfutation du droit au travail de 1848, scrisă de Paul Lafargue (1842 – 1911) în 1880 și tradusă pentru prima oară în română de Alexander Tendler sub titlul Dreptul la lene. În esență, autorul arată că marii industriași / patroni consideră că lenea nu este bună, deoarece muncitorii leneși le scad (patronilor) posibilitatea de a se îmbogăți tot mai mult. De aceea, prin publicitate, aceștia conving masele sa cumpere mai mult, astfel că, pentru a cumpăra mai mult, muncitorii vor munci mai mult, în final ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în datorii.
Concluzia autorului este că, dacă am munci mai puțin fiecare dintre noi, am putea trăi toți mai bine, șomajul ar scădea – iar nivelul de viață al populației s-ar îmbunătăți. Dar nu ar mai câștiga atât de mult patronii.

Lenea in viziunea unui longeviv născut în Tunstall pe 4 noiembrie 1902, este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie trăieşteîn Derbyshire din 1947, iar de-a lungul vieţii salea fost martorul a două războaie mondiale, a fost preot în armata britanică şi învăţător timp de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori. Rugat să-şi dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a mărturisit candid: lenea! Mulţi au crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin să demonstreze că un consum mic de energie poate să ne ajute să trăim mult şi bine.

Persoanele care nu prea se înghesuie să muncească şi care au oroare de exerciţiile fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum afost confirmat de oamenii de ştiinţă: lenea prelungeşte viaţa! Cei care se trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi pregătesc din tinereţe mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în sănătate publică, citat de Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din timpul nostru liber, î n loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem jogging.

Dr. Peter Axt şi fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte („Bucuria Lenii: Cum s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult”) în care explică pe larg faptul că toţi oamenii posedă o cantitate limitată de „energie vitală” şi că viteza cu care este consumată, determină precis speranţa de viaţă a fiecărei persoane. Cei doi mai spun că activităţile care sunt mari consumatoare de energie, precum „trasul de fiare” într-o sală de forţă, accelerează îmbătrânirea şi fac organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. „Un stil de viaţă mai relaxat este important pentru sănătate…

Dacă ai o viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în exces, organismul produce hormoni care determină instalarea hipertensiunii”, afirmă Axt- Gadermann. Ea a adăugat că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai leneşi şi cei hiperactivi este că organismele mai active produc mai mulţi „radicali liberi” (molecule instabile de oxigen) despre care se crede că ar accelera îmbătrânirea. Mai mult, „lenea este, de asemenea, importantă pentru un sistem imunitar sănătos pentru că celulele specializateîn apărarea organismului sunt mai puternice în condiţii de relaxare decât în situaţii de stres”.Iar în timpul relaxării şi metabolismul este mai lent, producându-se mai puţini radicali liberi. Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, în vârstă de 65 de ani, au fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le permite să susţinăcă vorbesc în cunoştinţă de cauză. Totodată, ei afirmă că râsul este o alternativă mai sănătoasă decât alergarea sau exerciţiile fizice.

În carte, cei doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună şi pentru creier. Asta pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortizol, un hormon care
vatămă neuronii provocând pierderi de memorie şi senilitate prematură.

“Lenea nu e nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni înainte de a obosi” spunea Jules Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea o mai mare aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza statul degeaba, fie el şi pe termen foarte scurt, întreţinând totodată un veritabil cult al muncii asidue şi al activităţii fizice.

Nota Bene: Bătrânii noştrii spuneau despre o persoană leneşă: Ăsta trăieşte 100 de ani şi uite… s-a dovedit că aveau dreptate. Lenea ca factor de progres al omenirii Robert A. Heinlein, scriitor american de literatură științifico-fantastică, afirma că „progresul nueste realizat de către cei care se scoală devreme. Este realizat de oameni leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza ceva.”

Ion Coja

Nota autorului: Am spus-o și la curs, studenților: Ne tragem din maimuțele leneșe, care nu s-au mai urcat în copac după banane, ci cu un băț le-au făcut să cadă jos!… Lenea te face contemplativ, îți oferă timp ca să cugeți la spectacolul lumii, să-l înțelegi.
Italienii au o vorbă minunată: Contemplazione, massima azione!… Atitudinea contemplativă este cea mai specifică omului!
i.c.

0 530

În 30 martie 2012, Evenimentul zilei publica un articol la adresa abuzurilor șefului CJ Brașov, Aristotel Căncescu. Liberalul (fost FSN-ist și PD-ist de frunte, 2 mandate de senator) investise 3 milioane de euro, bani publici, în clubul de patinaj, devenit între timp privat. “Am făcut-o cu bună-credinţă”, a spus senin Căncescu, declarînd ziaristului că n-a știut că acesta… e un club privat și că investiţiile au mers “în consolidarea unei clădiri istorice care altfel s-ar fi prăbușit”. Mai departe, lucrurile s-au rostogolit și Căncescu a rămas prins cu piciorul în această afacere.
În noiembrie 2012, Gsp intră în posesia unor documente din care rezulta că respectiva bază istorică de sub Tîmpa, – Olimpia, cu o dimensiune de 6.000 de mp, a fost închiriată cu 1.600 de euro pe lună. După ce Consiliul Judeţean, cu semnatura lui Cancescu, investise o sumă de 3 milioane de euro. Si acestia nu sunt singurii bani care au fost directionati de Cancescu spre Baza Olimpia. Daca CJ Brasov ar trime procurorilor toti banii scursi spre aceasta Baza lumea s-ar minuna de cate dosare s-ar face. Dar asta e o alta poveste. Totul pe o filieră liberală…
„Am vorbit atunci cu Aristotel Căncescu, scria seful Gsp.!. Șeful Consiliului Judeţean era vag, părea că, pentru el, povestea rămăsese undeva în spate, ca o particulă neînsemnată de praf din coada unei comete care traversează un cer albastru, de succes. Și aici ajungem la explicaţia principală pentru care bazele sportive sînt încă în picioare și nu s-au transformat în magazine de ţoale H&M.
 În ciuda tuturor problemelor, pe fiecare stadion și în fiecare sală ruginită din România se antrenează cineva. Oriunde găsești un vechi antrenor încăpăţînat, un șef de club de pe vremea lui Pazvante Chiorul, un om care și-a decupat din ziare prima sa participare la o competiţie regională. Pretutindeni sunt niște amintiri pe care vîntul le mută de pe gazon în tribune și peste tot vei găsi un om care, de fioros ce e, nu înghite să se lase deposedat de pasiunea lui. Peste tot există grupe de copii care continuă să alerge, să boxeze, să joace tenis, fotbal sau baschet. Părinţii, antrenorii, medicii și pînă la cel mai neînsemnat angajat al bazei, toţi mîrîie imediat dacă zona este ameninţată.
”Colegul meu Gabriel Berceanu a mers la Brașov și, în decembrie 2012, ziarul Gsp a publicat în ediţia tipărită un amplu reportaj despre baza Olimpia, clubul vechii aristocraţii brașovene. Șașii fondaseră în 1880 Societatea de Patinaj, într-un oraș care avea de 10 ori mai puţini locuitori decît azi. Baza sportivă începe să creeze campionii vremii. În 1913, “Gazeta din Transilvania” anunţă: “Din Viena ni se scrie că la mitingul de patinaj a obţinut primul premiu domnișoara Miti de Lemeny din Brașov”. Societatea de Patinaj își făcea treaba. La primul Campionat Naţional de patinaj, ţinut în 1924 la București, proba de vals e cîștigată de cuplul brașovean Leman – Navrea. Și o întoarcere rece în prezent. “Societatea de Patinaj a fost gestionată de Marian Teleleu, o interfaţă a lui Căncescu”, scria Gazeta Sporturior! “DNA cercetează de ceva vreme cum s-au cheltuit cele 3 milioane de euro ai CJ”, consemna Gabi Berceanu în GSP pe 5 decembrie 2012.
Cu greu avanseaza parchetarii in hățișul infractional a unuia din capii mafiei brasovene, acum e pe cale sa dovedesca „milioanele milionarului” Cancescu ajuns la DOSARUL NR. 6!
Presa locală, care a avut un rol vital în dezvăluirile afacerilor lui Căncescu, își amintește cum, în primii ani de Va reamintiti, imediat dupa Revoluţie, un om bîntuia prin redacţiile brașovene. Era Florea Gamulea, de la Societatea de Patinaj, care se bătea pentru Baza Olimpia, cărînd după el o sacoșă cu acte vechi. A învins în tribunal. Atîţia oameni, atîta tradiţie, atîta pasiune. Atîta a uitat Aristotel Căncescu …pe unde si-a pitit banii.(ddr)

0 470

Ce i se intampla acum Domnului Dragnea nu este deloc intamplator. Si domnia sa ca si ceilalti lideri importanti ai PSD, de la nivel central sau local, au fost permanent tinte ale serviciilor secrete, care su actionat si actioneaza dupa un plan bine elaborat.

Dragnea si demisia din conducerea Ministerului de Interne, februarie 2009
Va intrebati desigur ce l-a determinat pe Domnul Dragnea sa se retraga din functia de ministru de interne, dupa 10 zile de la preluarea acestui potofoliu. Inainte de a-l numi, Domnul Basescu l-a chemat la Cotroceni unde i-a pus cateva conditii, printre care si numirea unor persoane, agreate de el, in conducerea MAI. Desi Domnul Dragnea a acceptat initial conditiile, conducerea SRI, pentru mai multa siguranta, a dispus unor procurori din DNA, sa-i redeschida acestuia doua dosare penale, cu fapte de coruptie, care fusesera solutionate anterior cu NUP.
Am fost informat despre aceasta operatiune chiar de o persoana din SRI, prezentandu-mi-se si dovezi in acest sens. I-am informat despre situatia creata pe domnul Geoana si pe domnul Adrian Nastase, cu care domnul Dragnea avea o relatie apropiata. Domnul Nastase mi-a sugerat sa am o discutie cu domnul Dragnea. M-am intalnit cu domnia sa intr-un salon de protocol la Senat si i-am relatat despre actiunea ce i s-a pregatit. I-am spus ca, nu eu sunt cel care decide ce sa faca, ci domnia sa, care in acel moment avea la dispozitie si instrumentele cu care sa constate veridicitatea informatiilor primite. Daca, in urma verificarilor, acestea se confirmau, atunci dupa parerea mea, avea doua posibilitati. 
Sa ramana la conducerea MAI si sa execute dispozitiile presedintelui Basescu in detrimentul partidului (inclusv sprijinirea acestuia in campania electorala pentru alegerile prezidentiale) in caz contrar, presedintele putand oricand sa-l suspende din functie, cum procedase de altfel si cu alti ministri. In aceasta situatie nu mai putea reveni in functia de presedinte al CJ Teleorman.
A doua posibilitate, era aceea de a se retrage din functia de ministru si a reveni la conducerea CJ Teleorman, situatie in care, cu siguranta scadeau interesul si presiunea asupra sa si apropiatilor sai.
Eu i-am recomandat sa opteze pentru a doua varianta. Dupa ce s-a documentat in legatura cu speta discutata, domnul Dragnea a luat decizia pe care o cunoasteti, invocand in mod elegant, insuficienta fondurilor alocate ministerului, fapt de altfel real si care a avut si el o importanta semnificativa in conturarea optiunii sale.

Ordin de zi DNA: ”Dragnea anihilat”
Aceeasi actiune, dar cu alte coordonate, se deruleaza si acum vis-a-vis de domnul Dragnea. Nu stiu daca faptele ce i se imputa sunt reale sau fabricate, daca sunt partial reale si partial fabricate, dar se vede ca actorii principali sunt aceiasi, adica serviciile secrete.
Nu intamplator i-am trimis un mesaj pe facebook domnului Dragnea, inainte de motiunea de cenzura, in care ii recomandam sa gaseasca o solutie pentru a aplana divergentele cu domnul Grindeanu, avertizandu-l ca in caz contrar se poate indrepta spre falimentul politic. De fapt asta au urmarit si cei care il ataca acum, sa dea jos propriul guvern, situatie deloc benefica atat domniei sale, cat mai ales partidului.
Domnul Dragnea este suparat pe George Soros si fundatiile lui care, ce-i drept, desi sunt finantate de acesta,  nu el le coordoneaza, ci acele persoane din serviciile secrete, pe care i-a sponsorizat si fidelizat in toti acesti ani si care, executa neconditionat ordinele ce sunt transmise in numele acestuia si nu numai ale lui…

Serviciul Român de informații să revină în legalitate
SRI se implica in actul de justitie si in jocuri politice cand este necesar, mai mult ca oricand, acum ar trebui sa curete propriile structuri si alte structuri guvernamentale de cei infiltratrati sau fidelizati, care prin actiunile lor, pun in pericol ordinea constitutionala si democratia in Romania.
Sper ca noul director al SRI, care pare sa faca alta politica decat predecesorii sai, sa ia masurile necesare.
De asemenea sper, ca factorii de decizie politica, sa paraseasca starea de sever handicap vizual si auditiv si sa intervina hotarat pentru a pune lucrurile in ordinea lor fireasca.
SCOATETI SERVICIILE SECRETE DIN JOCUL POLITIC!!!

Gen. Dumitru Iliescu

NR
Titluri si subtitlurile apartin redactiei.

0 351

Numărul total de cazuri de rujeolă confirmate în România până vineri este de 8.017, în creștere cu 370 față de săptămâna trecută, când erau raportate 7.647, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Cele mai multe cazuri — 1.214 — au fost înregistrate în județul Timiș, 1.109 — în Caraș Severin, 999 — în Arad, iar cele mai puține în Maramureș — 2, Botoșani — 3, Vrancea și Constanța — câte patru.
Au fost înregistrate 31 de decese.
Cele 31 de persoane care au murit din cauza rujeolei erau din: Timiș — 8, Arad — 6, Dolj — 6, Caraș Severin — 3 și câte una din județele Bihor, Cluj, Călărași, Satu Mare, Vaslui, Galați, Mureș și din București.
Trebuie mentionat ca s-au înregistrat cazuri de rujeolă în toate cele 41 de județe, conform sursei citate.

Ministerul Sănătăţii va începe săptămâna viitoare o campanie prin care va încerca să îi convingă pe părinţi să îşi vaccineze copiii.radiojurnal

La şedinţa de guvern de ieri, premierul Mihai Tudose a vorbit despre necesitatea informării, despre importanţa imunizării copiilor împotriva unor boli grave.
Mihai Tudose: Împreună cu presa din România, cu tot ceea ce înseamnă mijloc de comunicare, să stabiliţi un procedeu prin care să înţeleagă toţi românii că trebuie să fie vaccinaţi copiii! Nu se poate aşa ceva! Să înţeleg că vaccinurile le avem, dar nu reuşim să ajungem cu ele la destinatari.
Potrivit unei statistici prezentate de premierul Mihai Tudose, peste 120 de mii de copii nu sunt vaccinaţi împotriva rujeolei, iar alţi 80.000 nu sunt imunizaţi împotriva poliomielitei.

Campanie Radio România despre necesitatea vaccinării copiilor

Radio România va începe de asemenea de luni şi până pe 28 iulie o campanie de informare a părinţilor despre necesitatea vaccinării copiilor.

În acest ciontext, RRA, Antena Satelor, Radio România Cultural şi Radio România Regional vor informa populaţia on-air şi on-line cu privire la imunizarea şi la impactul acesteia asupra sănătăţii publice.

Vor fi trecute în revistă riscurile la care sunt expuşi cei nevaccinaţi, efectele secundare, motivele pentru care unii părinţi nu vor să îşi vaccineze copiii şi necesitatea adoptării unei noi legislaţii în privinţa vaccinării.

1 646

Cred că în nicio ţară din lume nu se vorbeşte mai mult decât la noi despre lege, legalitate, Constituţie şi tot ce ţine de justiţie, prin aceasta din urmă înţelegându-se doar D.N.A. Experienţa arată că numai ea este mai presus de lege, de Parlament, de Guvern, de oricine şi de orice, doar D.N.A. nu plăteşte pentru greşeli şi nu dă nimănui socoteală.
Cei ce cunosc ori au trăit perioada de după război, a instalării şi a practicilor comunismului primitiv, vor spune ca şi mine, că am ajuns să retrăim cam tot ce ne-a fost dat să detestăm atunci, dar cu o şi mai mare greaţă. Bolnavilor de gargară pe marginea legilor, ar fi momentul să le amintim de Articolul 3 din Constituţia R. S. R., în care se stipulează, pentru a elimina orice dubiu, că: „În Republica Socialistă România forţa politică conducătoare este Partidul Comunist Român.“ Dacă prin absurd s-ar acorda teoria cu practica şi s-ar înlocui, să zicem, procuratura cu Partidul Comunist, nu s-ar mira nimeni, cum nu s-a mirat nimeni când partide întregi au trecut peste noapte de la stânga la dreapta fără ca vreun membru, fie şi din greşeală, să se opună sau chiar să observe schimbarea. Şi, cum lesne se înţelege, toate se fac în numele interersului naţional, al imaginii României sau chiar al prestigiului României în Europa şi în lume, sintagme care, atât cât va dăinui biologic actuala clasă politică, ar trebui interzise, adică ferite de ridicolul în care au fost coborâte de casta prostimii cu ştaif.Oare mai avem o ţară a noastră?

Nu cumva, în Romania suntem chiriaşii unui uris mall în faţa căruia se joacă demult o piesă tâmpită prin care ni se administrează subliminal altă istorie, alte valori şi credinţe încât am ajuns să nu mai ştim cine suntem? Oamenii s-au resemnat atât de mult cu falsurile şi abuzurile de orice fel, încât a spune adevărul, a arăta cu degetul hoţia, impostura şi mârlănia au devenit acte de curaj. Iar a avea curaj este un pericol pentru o putere ai cărei piloni de susţinere au devenit frica, delaţiunea şi ignoranţa.
Cineva, mai stăpân pe sine şi mai detaşat de metodele enoriaşilor lui Stalin, şi-a amintit de o glumă veche pe care, actualizând-o, vom spune că este si despre procurori; Se zice că un cetăţean fugea odată mâncând pământul, înspăimântat de o echipă specializată în a tăia un testicul celor care aveau… trei! Un cunoscut, văzându-l, îl întreabă ce are de fuge atât de disperat…  Aflând care era motivul, izbucneşte în râs: „Fugi degeaba, doar ştii că  ai şi tu tot două… ca oricare  bărbat!“ „Da, ai dreptate, atâta doar că ăştia mai întâi le taie şi abia apoi le numără!“
Aşa şi la noi, în ultima vreme: DNA a devenit un loc în care se face numărătoarea… după tăiere. Privită prin lentilele procurorilor, ţara însăşi este un „grup infracţional organizat“ deşi, nici invers n-am fi departe de adevăr, procurori dovedindu-si  astfel „eficienţa” în lupta politică.  Ei înclină balanţa în Parlament, în Guvern, în viaţa socială. Ei îi pot da pe preşedinte nu numai „guvernul său“.Sigur, mulţi şi-au meritat şederea pe acolo, dar peste ei şi peste milioanele furate s-a aşternut liniştea, căci fără acele hoţii, unele funcţii, chiar cele mai înalte, n-ar fi fost posibile.
Câteva luni crezusem că domnul Klaus Iohannis s-a rătăcit pe drumul cel bun, dar s-a grăbit să nu ne lase prea mult timp pentru iluzii şi a optat pentru drumul cel mai bătut cu putinţă, al înaintaşului său, care i-a lăsat moştenire o echipă de oameni: „rodată, ascultătoare, cu vechi abonamente la Beciul Domnesc. Dacă aceştia au folosit bani necuraţi pentru victoria în alegeri a lui Băsescu, or fi devenit  cinstiţi şi curaţi în campania pentru alegerea actualului preşedinte?  După ce vor rezolva cu PSD-ul şi cu guvernul „nelegitim“, cum spune doamna Gorghiu şi papagalii ei, procurorii vor găsi alte priorităţi: poate că unii nu sunt destul de blonzi sau de înalţi, ori poate că planul de arestări al „Europei civilizate“ va fi îndeplinit…
Pe vremea Răposatului,  orice absurditate se justifica arătând cu degetul în sus: „Ãla“ şi „Aia“. Acum se bate cu degetul pe umăr, iar  „cunoscătorii“ „ştiu“ că voturile se numără în altă parte, că membrii unui obscur sinod diplomatic dau firmanele, iar haraciul este, de un sfert de veac, ţara. Această ţară foarte bogată odinioară, care a rămas fără industrie, fără agricultură, fără bogăţiile subsolului şi fără forţa de muncă. Un mall cât hotarele ei, dar cu mulţi săraci, mai ales cu duhul, şi cu cele mai performante lichele care se mândresc cu statutul lor de supuşi umili şi credincioşi celor mai puternici decât ei şi al căror dispreţ nu-i supără, dimpotrivă.
Felul în care am pierdut o țara ar ocupa primul loc  în istoria  lichelismului naţional, dar şi a prostiei. Asediul brutal, imediat după după Revoluţie asupra valorilor naţionale şi a tradiţiilor ar ocupa tot un loc de cinste într-o Istorie universală a prostiei, prin numirea în funcţii de răspundere a ignoranţilor şi taraţilor.
„Spune-mi cum îi recunoşti/ Dintre proşti pe cei mai proşti“? se întreba Arghezi. Astăzi am ajuns să fim din nou raiul diletanţilor, activiştilor, învârtiţilor şi veleitarilor securisti care au infestat, incredibil de repede apele curate ale Revoluţiei şi, fireşte, au îmbrăcat repede uniforma lor. Explicaţii? Nu ştim să apăram ceva ce, până nu demult, n-am avut niciodată.Pentru a-l dezvatza de robie, Moise şi-a ţinut poporul în pustie până au murit toţi cei care au fost robi în Egipt.
Mai există, ceea ce s-ar putea numi, povara libertăţii. La noi pe lângă dorinţa înnăscută de libertate, există şi o dorinţă instinctivă de supunere; la autorităţi, sub un conducător puternic, la diverse legi interioare ce ţin de convingeri si reguli cu care indivizii s-au născut etc. Poate fi  forţa energiei lor vitale , sau doar o slăbiciune , o neputinţă fundamentală, ori incapacitatea de a suporta o libertate adevarata…
Cei interesaţi de viaţa politică înţeleg foarte bine această nevoie  manifestă. Învingătorul nu se mulţumeşte să aibă totul, ci are nevoie şi de suferinţa celor învinşi.  Invinsii, terorizaţi de aceeaşi sete de sânge, aşteaptă rândul la re-exterminare politică.  Mai există vreun român bogat care să conteze în vreun top cât de cât serios? Dacă eşti bun pentru ţară, şi nu pentru dirijorii din umbră, există procurori pentru orice evadare din rând şi câte o cucoană care să te anunţe că eşti nelegitim. Motiv să se simtă mai confortabil în… corul robilor. (ddr)

Prev1...798081...90Next Page 80 of 90
Numarul: 7913 | Data: 2025-12-17


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT





©2015 InfoBrasov.net