Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru a organizat la Braşov o conferinţă pe tema fondurilor europene disponibile din exerciţiul financiar 2014 – 2020, în acest context fiind prezentat şi nivelul de accesare al banilor nerambursabili la nivelul Braşovului. Conform lui Simion Creţu, şeful ADR Centru, faţă de exerciţiul financiar anterior, Braşovul stă mult mai bine la capitolul fonduri accesate. Astfel din 2007 încoace doar la nivelul municipiului Braşov au fost deja depuse 1.130 de proiecte, cu o valoare de 2,4 miliarde de euro. „Un sfert din fondurile accesate în Regiunea Centru au fost obţinute la nivelul municipiului Braşov. Până acum, la nivel de regiune avem 4.250 de proiecte semnate cu o valoare de 6 miliarde de euro”, a spus sursa anterior citată.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a precizat că este pentru prima dată când judeţul beneficiază de sume nerambursabile de la Uniunea Europeană în privinţa reabilitării infrastructurii rutiere, fiind deja în lucru proiectele pentru două şosele importante, a căror valoare depăşeşte 56 de milioane de euro. Totodată, el spune că CJ Braşov a reuşit ca din acest exerciţiu financiar să acceseze fonduri europene şi pentru reabilitarea şi dotarea unităţilor sanitare.
2016, an de start pentru atragerea fondurilor europene Practic în ultimii trei ani, sub guvernarea PSD, se recunoaște o schimbare majoră în fluxul finanțărilor europene a proiectelor depuse în județul nostru. Într-un comunicat de presă Adrian Veştea spune că ,,Accesarea fondurilor europene a fost până în anul 2016 o provocare căreia judeţul Braşov nu i-a făcut deloc faţă. Perspectiva s-a schimbat radical în ultimii trei ani: din codaşul Regiunii 7, Centru, judeţul Braşov a ajuns pe primul loc la atragerea fondurilor europene destinate modernizării infrastructurii rutiere”. Cele mai multe proiecte au fost depuse în Axele Programului Operaţional Regional. În sinteză proiectele semnate sunt următoarele: * 4 proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere totalizând peste 300 milioane de lei; * 3 proiecte de eficientizare energetică a clădirilor care adăpostesc unităţi medicale şi sociale, în valoare totală de peste 65,8 milioane de lei; * 6 proiecte modernizare şi dotare a unităţilor de primiri urgenţe şi ambulatoriilor din cadrul spitalelor braşovene, în valoare totală de peste 50,2 milioane de lei.
La aceste proiecte aflate în diverse stadii de implementare li se adaugă alte fonduri europene importante pe care le-am atras prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi INTERREG Europe”.
Deoarece la licitaţia pentru achiziţia promiselor douăzeci de autobuze hibrid-electrice nu s-a depus nici o ofertă Primăria condusă de George Scripcaru s-a… sucit. Astfel, instituţia amintită a semnat la începutul acestei săptămâni cu Administraţia Fondului de Mediu un act adiţional pentru modificarea contractului de finanţare prin Programul privind îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând autovehicule mai puţin poluante în transportul public local de persoane dar nu cele propuse iniţial. Astfel, modificarea vizează achiziţia de de autobuze electrice de mici dimensiuni în locul autobuzelor electrice-hibrid.
Reamintim că pentru achiziţia a 52 de autobuze – dintre care 32 vor fi livrate de compania SOR Libchavy s.r.o. din Cehia – dar şi a staţiilor de încărcare aferente, Primăria Braşov a obţinut o finanţare nerambursabilă de la fostul Guvern demis prin Administraţia Fondului de Mediu, în valoare de 109.600.000 de lei, contribuţia municipalităţii fiind de doar 27.550.000 lei, din bugetul local. Vedeţi şi articolul: Se pregătește privatizarea RATBV? Alte 32 de autobuze elctrice au fost achiziționate de Primăria Brașov!
Astfel, Primaria Braşov a anunţat că licitaţia pentru achiziţia
autobuzelor electrice va fi lansată luna viitoare. „Cele 20 de autobuze vor
deservi centrul istoric. De aceea ele vor fi de dimensiuni mai mici, de 8-9
metri, astfel încât să fluidizăm traficul cât mai mult, date fiind căile de
acces din zona veche a oraşului. Sper să semnăm cât mai repede contractul de
achiziţie şi pentru cele 20, astfel încât întreg pachetul finanţat de AFM, de
52 de autobuze, să intre în circulaţie. Cu siguranţă, de primăvara viitoare,
primele autobuze electrice, fabricate în Cehia, vor circula în Braşov”, au declarat autorităţile.
Totodată spun cei
din instituţie pentru celelalte 32 de autobuze electrice, pentru care s-a încheiat deja contractul
de achiziţie la sfârşitul lunii iulie, au existat mai multe oferte.
Am recitit „programul de guvernare”, de astă-dată din perspectiva intereselor. Deși ascunse în truismele și principiile aruncate haotic în așa numitul program, interesele sunt prezente. Cine va avea de cîștigat din implementarea dorințelor publicate de cei care vor să obțină votul parlamentarilor pentru învestitură? Si cine va pierde?
1. Băncile vor câștiga. Prin anularea OUG 114 nu vor mai fi taxate și
nu vor mai avea ținta de a credita economia reală. Vor pierde românii cu
rate la creditele bancare. Acestia vor plăti rate mai mari la credite
cu 10-15%. Deprecierea leului va adânci povara asupra acestei categorii
de populatie.
2. Fondurile de pensii private vor câștiga. Prin
anularea OUG nu se vor mai solicita garantii crescute din condiția
creșterii capitalului. Vor mai castiga prin cresterea cotei transferate
către aceste afaceri inteligente. Cine va pierde? Prin creșterea
contributiei la P2, românii contributori vor avea o scadere certă a
contributiei la Pilonul 1 pe baza unei viitor beneficiu incert din P2.
Avand in vedere că se estimeaza o perioadă lunga cu randamente mici la
investitiile financiare, plusul in conturile clientilor din P2 va fi
marginal sau nu va fi deloc.
3. Companiile din telecomunicatii
vor câștiga. Măcar să investească acei bani în creșterea calității
serviciilor, care acum sunt extrem de proaste.
4. Companiile din
energie vor câștiga. Vor pierde românii care vor plăti facturi mult mai
mari la utilități. Plus 25-30% la facturile la utilități minim din
liberalizarea șoc a prețului la utilități.
5. Companiile private
din sănătate vor câștiga. Comasarea / inchiderea spitalelor plus
facilitățile anunțate privind extinderea asigurărilor private de
sănătate vor conduce la privatizarea accentuată a sănătății. Vor pierde
românii care nu-și vor permite plata unor servicii medicale decente.
Accesul la servicii medicale se va restrânge.
6. Companiile
private din educație vor cîștiga. Privatizarea în domeniul educației va
restrânge accesul la educație. Pentru familiile cu o situație financiară
modestă, va fi imposibil ca un copil înzestrat / inteligent să acceseze
colegii de vârf sau / si studii superioare.
7. Companiile care
fac evaziune vor câștiga. Eliminarea supraimpozitarii part time va
readuce practica sclaviei în afaceri. Se va re generaliza practica
angajării fictive part time cu un program de lucru efectiv de 8-10 ore
pe salarii de nimic. Veniturile bugetare incasate din contributii si
impozit pe venit vor scădea puternic.
8. Marii jucători la bursă
vor câștiga prin privatizarea profiturilor din companiile de stat (vezi
Hidroelectrica și Aeroporturi Bucuresti). Statul român va pierde
venituri la bugetul de stat, va pierde din suveranitate prin controlul
unor active în domenii strategice. Românii vor pierde plătind preturi
mai mari pe o calitate mai proastă, așa cum s-a întâmplat de fiecare
dată în urma privatizărilor „strategice”.
9. Business ul mare va
câștiga, companiile românești și IMM urile vor pierde. Nu există nicio
măsură în așanumitul program care să stimuleze capitalul autohton sau
vreun sector economic din România, în afara de sectorul bancar, energie,
telecomunicatii și pensii private – unde s business uri mari.
10. Orasele mari vor cîștiga, urbanulmic și ruralul vor pierde. Prin
propunerile prezentate si prin renuntarea la Programele de dezvoltare
locala PNDL SI FDI se va mari decalajul dintre urbanul mare si restul
localitatilor. Vor fi oaze de lux intr o mare de sărăcie.
11. În
turism, vor cîștiga țările vecine. Vor pierde companiile românești. La
capitolul Turism nu exista nicio masura concreta de sprijin /stimulare.
Sunt 4 principii demne de introducerea unei carti de nivel slab în
domeniu. Punand si eliminarea voucherelor de vacanta, românii vor fi
invitati sa treaca granița, asta în cazul în care vor avea bani să plece
în concediu.
12. Vor câștiga companii private din domeniul
transporturilor. Prin „privatizarea companiilor” din domeniu – așa cum
se enunta în „program” românii vor plăti mai mult pe servicii mai
proaste – așa cum s-a întâmplat până acum în cazul privatizărilor în
domeniile strategice.
13. Vor câștiga firmele de consultanță,
prin externalizarea anunțată a anumitor funcții guvernamentale. Va
pierde din putere statul român, vor pierde bugetarii ce vor fi
concediați. Vom plăti cu toții studii din care nu se poate desprinde
nicio politica publica consistentă.
14. Vor pierde IMM urile
românești prin eliminarea Startup Nation, vor pierde cei 400.000 de
bugetari concediati, vor pierde pensionarii prin nerespectarea creșterii
pensiilor, vor pierde persoanele care primesc beneficii sociale, vor
pierde bugetarii rămasi prin neaplicarea majorărilor prevăzute în legea
Salarizării Unice. Vor pierde agricultorii români prin stoparea
programelor de sprijin,vor pierde toți românii prin plata unor preturi
mai mari pe produse agroalimentare din import.
15. Vor pierde firmele din construcții si cele din IT, prin stoparea/retragerea sprijinului acordat prin faclități fiscale.
16. Va pierde din putere statul român. Nu vor mai exista nici putinele butoane existente acum pentru stimularea economiei și cresterea bunăstării românilor. Va pierde competitivitate România, va pierde viteză de convergență și se va îndepărta obiectivul de aderare la Zona Euro.
1,5 miliarde euro a plătit statul român concernului american Bechtel pentru numai 52 de km de autostradă, plus 64 parțial realizați. Paguba certă a fost de 526 milioane euro, conform unui raport al Ministerului Finanțelor din decembrie 2016. În dulapul bine ascuns al lui Ludovic Orban există un schelet legat de Bechtel. Pe care îl scot acum la vedere. Că tot urmează Halloween-ul. O mică piedică în calea uitării.
Autostrada Transilvania realizată de concernul american Bechtel ar fi trebuit să însemne nu mai puțin de 415 km. Termenul de finalizare prevăzut într-un Contract, care a fost dat dispărut în 2016, era anul 2013. Fix anul în care a fost reziliat acest contract. După care, în mod savant, s-a pus capacul pe înreaga tărășenie. Iar uriașa pagubă am suportat-o noi, românii. Dar în anul de grație 2008 s-a întâmpla ceva. Ceva legat de Ludovic Orban.
Actualul premier desemnat era în 2008 ministru al Transporturilor. În această calitate a vrut să afle, după cum era și firesc, ce se întâmplă cu cel mai important contract de infrastructură semnat de Guvernul României. Și astfel, printr-un ordin pe care l-a semnat, a dat dispoziție Direcției Generale de Monitorizare și Control din cadrul Ministerului să efectueze un studiu asupra stadiului lucrărilor de construcție pe tronsolul 2B-Câmpia Turzii în raport cu sumele achitate de CNADR către Bechtel. Acest studiu a fost realizat în perioada 21 februarie -18 aprilie și a fost parafat în data de 9 mai. Și, atenție, controlul nu s-a efectuat decât pe un tronson de 54 de km. Ce a sesizat Corpul de Control?
Scandalos! Exploziv! Dezvăluirile făcute, documentate și prezentate de Corpul de Control erau de natură să genereze un uriaș scandal. La data raportării, lucrările erau efectuate fizic doar în proporție de 25,7% față de angajamentele asumate de Bechtel. CNADR, prin adresa numărul DP1/155/04.03.2008-DGAP nr.69/04.03.2008 a prezentat fișa acestei secțiuni și a rezultat că până la 31.12.2008 era exclus să mai poată fi finalizați, așa cum scria în contract, cei 45 de km de autostradă. Corpul de control a menționat că, pentru a se încadra totuși în graficul lucrărilor, Bechtel ar fi trebuit să intensifice săpăturile, acestea urmând să crească brusc cu 40% față de media anterioară, iar cantitățile de structuri trebuiau să fie mai mari cu 170%. Și acum, atenție mărită. Același Corp de Control constată că Ministerul Transporturilor, prin CNADR, a semnat un acord de modificare a contractului, prin care au fost plătite către Bechtel 70 de milioane de euro, în loc de 30 de milioane de euro și că a și fost achitată o sumă de 51 de milioane de euro, mai mare decât era prevăzut în contract. Scandalos! Exploziv! Extrem de important pentru ministrul de atunci al Transporturilor Adică pentru Ludovic Orban.
Ce s-a întâmplat cu acest raport? Care au fost consecințele acestor constatări extrem de alarmante, efectuate de cea mai importantă structură de control din subordinea ministrului? Absolut nimic. Revelațiile controlului au fost pur și simplu îngropate. Într-un sertar.
Și acum, când am aflat de acest document, este firesc să-mi pun înterbarea de ce Ludovic Orban a ținut îngropat acest secret? Ce l-a determinat ca în 2008, în calitate de ministru al Transporturilor să îngroape un imens scandal? Și să nu dea curs unui litigiu, care cu certitudine ar fi putut să conducă la despăgubirea statului român? Și, de asemenea, la obligarea părții americane să-și respecte contractul?
Presupun că, dacă Ludovic Orban ar fi acționat în mod responsabil în calitate de ministru al Transporturilor, am fi avut astăzi în stare de funcționare această Autostradă Transilvania, atât de necesară statului român. 415 km.
Ce a fost la mijoc? Neglijență criminală? Incompetență crasă? Un șantaj? O operațiune prin care un demnitar al statului român a fost cumpărat de partea americană?
E greu de răspuns. Dar în loc de 415 km, ne-am ales cu un tronson de numai 52 de km, Câmpia Turzii-Gilău și cu alți 64 de km nefinalizați, Suplacu de Barcău-Borș. Și cu o pagubă oficială de 526 de miloane de euro. După care, sub un alt ministru, în 2014, ce să vezi? Aflăm printr-un comunicat cât se poate de oficial că faimosul contract Bechtel a dispărut. Curat murdar!
Poliția Română anunță că „a început sezonul anvelopelor de iarnă obligatorii” și le transmite șoferilor că dacă circulă pe drumuri cu zăpadă, gheață sau polei fără anvelope de iarnă pot primi amenzi de până la 2.900 de lei. Poliția spune că iarna și-a făcut deja simțită prezența în unele zone ale țării, iar șoferii care circulă pe drumuri cu zăpadă, gheață sau polei trebuie să aibă montate la mașină anvelope de iarnă. Dacă circulă fără astfel de anvelope, pe asemenea drumuri, șoferii pot primi amenzi de până la 2.900 de lei. „Legea cauciucurilor de iarnă a intrat în vigoare în 2011, iar toți cei care circulă pe drumuri publice acoperite de zăpadă, gheață sau polei sunt obligați să aibă anvelope de iarnă. Chiar dacă drumul este uscat, se pot întâlni porţiuni unde există risc de formare a poleiului, de aceea, nu conduceți, chiar și pe distanţe scurte, dacă autovehiculul nu este echipat cu anvelope de iarnă”, transmite Poliția.
Potrivit polițiștilor, anvelopele de iarnă se identifică ușor, datorită prezenței pe laterale a literelor M și S, sub forma: „M+S”, „M.S.”, „MS” sau „M&S”, fără a include în această categorie anvelopele marcate numai cu inscripţia ,,all seasons”.
Este sancţionată conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar autovehiculele cu greutatea de peste 3,5 tone trebuie echipate cu dispozitive antiderapante. Amenda este prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte-amendă, respectiv între 1.305 şi 2.900 de lei) și se va reține certificatul de înmatriculare/înregistrare al autoturismului, eliberându-se o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.
Guvernul a aprobat în ședința de luni alocarea sumei de 400 de milioane de lei pentru plata facturilor pentru proiecte deja executate și recepționate, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Potrivit ministrul demis al Dezvoltării, Daniel Suciu, banii sunt alocați din Fondul de rezervă bugetară.
Sunt informții că sunt în pregătire alte 600 milioane lei ce ar mai putea fi alocate într-o altî ședință de guvern.
Guvernul Dăncilă a promis înainte de moțiunea de cenzură că va aloca 1,4 miliarde lei, prin rectificare bugetară, pentru plata facturilor legate de contractele încheiate prin PNDL. În condițiile în care Guvernul demis nu poate face rectificare bugetară, banii sunt alocați treptat de la Fondul de rezervă al Guvernului.
„Singura posibilitate pe care o avem la îndemână, întrucât v-am spus nu putem să facem rectificare bugetară, singura modalitate de a plăti sau de a primi ministerul pe care-l conduc fonduri este din Fondul de rezervă bugetară”, a spus Suciu.
Potrivit ministrului Daniel Suciu, PNDL 1 are o alocare totală de 17,4 miliarde de lei, pentru finanțarea a 5.501 proiecte, beneficiare find 2.559 de unități administrativ-teritoriale. În ceea ce privește PNDL 2, alocarea totală este de 30 de miliarde de lei, pentru 7.261 de proiecte, beneficiare fiind 2.945 de unități administrativ-teritoriale
Pentru că se tot vorbește de Fenomenul emigrațiel din România, o realitate care nu poate fi contastată, vă prezentăm o sinteză care ar trebui să pună pe gânduri întraga clasă politică.
# țara noastră este pe locul 2 în lume (după Siria) ca număr de populație care emigrează, 9 români pe oră, 17% din populația activă a țării, 1/5 din întreaga populație; # am pierdut 40.000 de medici (2007-2017), 84.000 tineri (2016) sub 36 de ani, din care 19% cu studii superioare (61% femei); # suntem sursă de forță de muncă calificată pentru Austria, Ungaria, Franța, Germania și supercalificată pentru SUA și Canada.
Consecințele, mai ales pe termen mediu și lung sunt înfiorătoare: * 5-6 milioane de români sunt permanent sau temporar în străinătate ca emigrați; * pierdem o mare parte din tinerii care s-au calificat aici pe cheltuiala statului român; * a crescut vârsta la care femeile procrează (de la 18 ani în 1980 la 30 de ani în 2017); * copiii rămași în țară abandonează școala, devin analfabeți, nu primesc educație morală părintească, motive pentru care vor deveni o mare problemă peste 5-10 ani; * diaspora românească nu este coagulată, nu are putere, nu promovează interesele României, nu susține interesul național; * are loc deconstrucția identității umane, declasarea ei (cei plecați la muncă, chiar dacă au studii superioare, acceptă munci degradante); * se schimbă mentalitatea celor plecați, acceptând după un timp principiile morale ale țării unde lucrează (homosexualitatea, neasumarea întemeierii unei familii, bigamia etc); * emigranții români nu investesc în România resursele lor financiare. Chiar dacă își construiesc aici case, cimentul este francez, cărămida poloneză, instalația electrică olandeză, cea sanitară germană, aparatura neromânească, deci totul se reîntoarce în aceste țări; * 20% dintre cei plecați nu se vor mai întoarce niciodată în România fiind pierduți definitiv; * 23% au cerut cetățenie străină (Ungaria, Italia, Spania, Franța, Canada, SUA); * dezvoltarea noastră economică este doar in: industria auto, informatică și consum; * 40% din suprafața arabilă a țării este cumpărată de străini; * marile magazine cu produse agro-alimentare, distrug agricultura românească (sectorul legumicol, pomicol, creșterea animalelor) care a devenit una de subzistență; * principalele resurse strategice sunt în mâna străinilor.
Înfiorător de adevărat, sumbru ca perspectivă. De ce am ajuns aici? – incompetența clasei politice care conduce țara de aproape 30 de ani; – lipsa unor programe și strategii naționale de dezvoltare economică pe termen mediu și lung; – nepotismul infiltrat în toate structurile, care crează imobilism și rezistență la transformare; – supraîncărcarea schemelor și posturilor salariale la stat, care duc la cheltuieli uriașe; – birocrația, mita, recompensarea politică cu posturi de răspundere după alegeri; – distrugerea sentimentului patriotic, religios, dezunirea, trădarea, lașitatea, fac ca noi singuri să ,,închinăm” țara celui care plătește mai mult.
În scurt timp nu mai avem, chiar dacă am dori, cu cine să mai îndreptăm lucrurile. Țara va putea fi împărțită, fără nicio rezistență, vecinilor.
Extrem de interesantă harta de pe contul de Flickr a lui Daniel Siegfriedsohn, care, conform domniei sale ar fi fost publicată la Londra în anul 1835. Primul lucru care îţi atrage atenţia la această hartă îl reprezintă faptul că poartă numele de „Germania Dacia”, ambele nume cât se poate de „româneşti”. Cel mai curios îl reprezintă folosirea numelui de „Germania”, în loc de englezescul „Germany”; pesemne că editorul hărţii a hotărât să păstreze denumirile originale în limba latină. Acest lucru se observă şi din folosirea numelui latin de „Mare Hadriaticum”, de exemplu, în loc de „Adriatic Sea”, adică „Marea Adriatică”. Si acesta ar fi un argument că harta ar fi posibil să fie o copie după o hartă mult mai veche, probabil una antică.
În al doilea rând, trebuie să aflăm la ce perioadă istorică se referă această hartă. În afară de Germania şi Dacia, vedem teritorii ca Sarmatia (Ucrania/Rusia de astăzi) sau provincii ca Noricum (Austria de azi) sau Illyricum (fosta Iugoslavie din secolul al XX-lea).
Să ne referim puţin la istoria lui Noricum. Aceasta apare în geografia antică ca fost regat celt în Austria de astăzi, și mai târziu, ca o provincie romană. Noricum a fost încorporat în Imperiul Roman în 16 î.Hr. O lungă perioadă de timp, locuitorii s-au bucurat de autonomie, sub un conducător propriu, și au făcut comerț cu romanii. În jurul anului 40 d.Hr., Regatul Noricum a fost, în cele din urmă, încorporat în Imperiul Roman de către împăratul Caligula.
În concluzie, putem spune că harta aceasta reproduce cum
arăta Europa acum circa 2.000 de ani, în timpul Imperiului Roman. Precum
se vede, atunci Dacia reprezenta un regat foarte puternic în Europa,
înainte de a fi transformat în provincie romană ceva mai târziu. El
ocupa teritoriul României de azi (mai puţin Dobrogea), la care se adăuga
Basarabia, Ungaria de azi şi mici bucăţi din Ucraina şi Serbia de
astăzi.
Sunt curios acum ce-o să mai spună adversarilor
„dacopaţilor”, aşa-zişii istorici care cred că Dacia a fost un teritoriu
neînsemnat în trecut…
O guvernare permanent obstrucționată și faultată grosolan de un președinte declarat impotriva alinaței de guvernare și profund neconstituțional împreuna cu o opoziție mai putenică în stradă decât în Parlament susținută pemanent de SISTEM-ul ticăloșit li ONG-uri dubioase.. O guvernare căreia, cu toate piedicile, chiar i-a păsat de oameni! Sunt multe lucruri care susțin această afirmație, de la legea pensiilor până la legea salarizării, de la creșterea veniturilor populației până la o crerștere a PIB-ului fără precedent. România a atins cea mai mică rată a șomajului, cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene și creșteri incredibile a producției agricole. Economia creşte cu 4%, deficitul bugetar este sub 3% din PIB. Salariile au crescut pe medie cu 15%, an/an…
În panoul alăturat mai multe date sintetice realizate de prof. Cristian Socol, unul dintre artizanii Programului de guvernare.
Un departament de cercetare al statului român, înființat la presiunea Uniunii Europene, a monitorizat timp de zece ani, după metode științifice certificate la nivel mondial, ce se întâmplă în pădurile României, scrie Recorder.
Rezultatele raportului au scos la iveală dimensiunile dezastrului: în fiecare an, 20 de milioane de metri cubi de lemn dispar din păduri fără forme legale. Cifra e atât de mare încât depășește volumul tăierilor autorizate din toată țara (18 milioane de metri cubi).
Cercetătorii care au întocmit raportul s-au hotărât să rupă tăcerea și acuză că rezultatele prezentate superiorilor au fost îngropate. Raportul a fost făcut public fără a conține cea mai importantă informație: numărul uriaș al arborilor care dispar din păduri. „Nu au niciun interes ca pădurile României să fie monitorizate, deoarece în incertitudine se pot face tot felul de manevre”, spune unul dintre cercetători.
Din sursele Recorder, cazul a ajuns în atenția Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) care a deschis un dosar pentru abuz în serviciu și comunicare de informații false care pun în pericol siguranța națională.
În 2015 a fost înregistrat dosarul, în mai 2015 s-a început urmărirea penală in rem. Pe faptă. La dospit în 2015, tot așa în 2016 și tot așa în 2017. Trei ani NIMIC în +. În acest timp dosarul în nelucrare. Ca şi cel pe finanţarea USR. 2018. In Martie 2018, Dna se trezește brusc, are o revelație, dosarul e clasat și disjuns de madam procuror Mihaela Beschiu de la Dna Alba, confirmarea e a procurorului sef DNA Alba. Doamna procuror are o mică problemuţă: soțul e in aceeași belea: lucreaza cu fonduri externe, europene, au strâns avere bunicică. 2019. In Martie 2019, înainte sa aterizeze Barna candidat, se clasează totul pe fapta nu prevăzută de legea penală.#ModDeOperare#DePeNet#Goagăl ( n-a văzut nimeni că însuşi soţul procurorului DNA care a dat clasarea după 3 ani pe Barna lucra cu fonduri externe, chiar europene, ca Barna. informaţiile sunt pe net, foarte accesibile ?) , a scris pe facebook jurnalista Sorina Matei.
Cam toată familia procurorului care a închis după 3 ani pe dosarul lui Barna pe fonduri europene este în firma beneficiară de fonduri europene. Cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro pe firma procurorului pe 2018, profit 61.000 de euro, 38 de salariaţi declaraţi, confecţii textile.#CeCoincidenţe#Imparţialitate#Echidistanţă .Şi pentru că i-a mers bine să-şi dezvolte firma pe coco europeni, (deşi soţia închidea brusc dosare penale tot pe fonduri europene în acelaşi domeniu pe Barna), familia procurorului DNA şi-a mai tras o firmă în 2016, de intermediere servicii şi transport. După Marbis SRL, apare Marbis Transport SRL. Cifră de afaceri 1,6 mil coco, profit 53.000 de coco pe 2018, 2 salariaţi pe a doua firmă. Meserie. Dacă se apucă cineva de afacerile procurorilor DNA şi rudelor procurorilor DNA, nu termină nici în 5 ani. În DNA pe firme şi afaceri, conflict de interese, conexiuni şi implicaţii, e un fel de gaură neagră.#DatePublice, a mai scris Sorina Matei într-o altă listare,consemneazaflux24.ro
Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor, în Romania, este de 5.881 euro, arată un studiu GfK. Europenii au o valoare medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în 2019.
Iată cum arată situaţia pe judeţele din România. România se află pe locul treizeci și doi în clasamentul european, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 5.881 euro. Românii se situează cu aproximativ 60% sub media europeană.
București conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap
de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai
mulți bani decât în restul țării.
La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o
putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta
plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu
aproximativ 75% sub media europeană.
Puterea de cumpărare 2019: Top 10 județe în Romania
Top 2019
Județ
Nr. locuitori
Putere de cumpărare/ capita în € în 2019
Index național*
Index Europa*
1
Bucuresti
1,827,810
10,452
177.7
70.9
2
Timis
701,499
7,564
128.6
51.3
3
Cluj
704,759
7,457
126.8
50.6
4
Ilfov
473,445
7,312
124.3
49.6
5
Brasov
551,183
7,079
120.4
48.0
6
Sibiu
400,110
6,944
118.1
47.1
7
Hunedoara
388,600
6,336
107.7
43.0
8
Arad
419,360
6,308
107.3
42.8
9
Arges
585,730
6,230
105.9
42.3
10
Prahova
725,609
6,152
104.6
41.7
Sursa: GfK Puterea de cumpărare Romania 2019 *index: valoare pe locuitor / media = 100
Venitul disponibil variază semnificativ între cele 42 de țări europene
Venitul net disponibil variază semnificativ între cele 42 de țări
studiate: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cea mai mare putere de
cumpărare medie, în timp ce Moldova, Kosovo și Ucraina se situează la
polul opus.
Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.
Liechtenstein ocupă din nou primul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 67.550 de euro. Aceasta depășește cu mult valorile celorlalte țări și este de peste 4,5 ori mai mare decât media europeană. Cu 42.067 de euro de persoană, Elveția ocupă locul al doilea, la fel ca și anul trecut. Toate celelalte țări dintre primele zece clasate au, de asemenea, o putere de cumpărare semnificativ peste media europeană. Luxemburg a intrat în top trei în acest an cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, eliminând Islanda de pe locul trei, care acum ocupă locul al patrulea. Suedia face schimb de poziție cu Finlanda, coborând de pe locul al nouălea pe al zecelea.
Top 2019 (anul anterior)
Țară
Nr. locuitori
Putere de cumpăr. / capita în € în 2019
Index putere de cumpărare Europa*
1 (1)
Liechtenstein
37,877
67,550
458.3
2 (2)
Elveția
8,484,130
42,067
285.4
3 (4)
Luxemburg
613,894
35,096
238.1
4 (3)
Islanda
356,991
32,988
223.8
5 (5)
Norvegia
5,328,212
29,842
202.5
6 (6)
Danemarca
5,806,081
26,273
178.3
7 (7)
Austria
8,822,267
24,067
163.3
8 (8)
Germania
82,792,351
23,779
161.3
9 (10)
Finlanda
5,517,919
22,626
153.5
10 (9)
Suedia
10,230,185
21,836
148.2
Europa (total)
679,425,404
14,739
100.0
Șaisprezece dintre țările luate în considerare de studiu au o putere
de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci și șase
scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de
cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.
Puterea de cumpărare în Europa
Mai jos este o evaluare mai detaliată a
distribuției puterii de cumpărare în Olanda, Franța, Italia, Spania,
Cehia, Polonia, Ungaria și România. O comparație între aceste țări oferă
perspective asupra distribuției regionale a potențialului de
cheltuieli.
Top 2019 (anul anterior)
Țară
Nr. locuitori
Putere de cumpărare per capita în € în 2019
Index putere de cumpărareEuropa*
14 (15)
Olanda
17,181,084
20,416
138.5
15 (14)
Franța
64,468,721
20,306
137.8
16 (16)
Italia
60,359,546
17,799
120.8
Europa (total)
679,425,404
14,739
100.0
17 (17)
Spania
46,722,980
14,636
99.3
24 (23)
Cehia
10,649,800
9,959
67.6
29 (29)
Polonia
38,411,148
7,589
51.5
30 (30)
Ungaria
9,772,756
7,416
50.3
32 (33)
Romania
19,530,631
5,881
39.9
Sursa: Studiu GfK, Putere de Cumpărare Europa 2019
O idee excelentă rămâne o
idee excelentă. Știu că este un truism ceea ce am spus, știu că personal sunt
un critic acerb al primarului Brașovului, George Scripcaru, dar la fel de bine
trebuie să recunosc că acesta din urmă a avut– el sau poate echipa sa de
consilieri, oricum contează prea puțin – o inițiativă de P.R. excelentă.
Astfel, dacă în urmă cu câteva săptămâni, conducerea Teatrului Sică Alexandrescu” a ales să modifice titlul piesei „Scripcarul pe acoperiş”, ce urmează a fi prezentată în finalul Festivalului de Dramaturgie Contemporană, în „Violonistul pe acoperiş” reușind printr-un inutil gest de slugărnicie o gafă sesizată de mass-media locală, preluată imediat și de presa naţională şi firesc criticată public, ieri, primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, a întors jocul în favoarea sa. El a transformat povestea culturnicilor de partid în avantaj anunţând Festivalul de Dramaturgie Contemporană… de pe acoperişul clădirii Teatrului.
Amintim că… Excesul de zel – care în opinia noastră acoperă mediocritatea – al conducerii Teatrului Dramatic din Brașov nu a mai fost egalat decât în perioada comunismului când, pe la mijlocul anilor optzeci ai secolului trecut conducerea TVR a anulat un film –Tatăl risipitor(1974) – ce urma să apară în vastul șir de programe TV ce abia atingea două ore pentru că în ziua aceea se întorcea Ceaușescu din nu mai știu care țară din Orientul Mijlociu.
Explicație pentru generația de trotinozauri de la 18 la 81 de ani. ,,El lider maximo” Ceaușescu era considerat Tătucul națiunii ( precum Stalin în anii 50). Ei bine, tătucul, tatăl poporului nu putea fi…risipitor. Contrazice ideologia weberian-marxisto-progresistă. Scripcaru însă s-a dovedit mai inteligent decât slugoii culturnici și a declarat că „Am venit să demontez această interpretare care, cred eu, nu-şi are rostul. O tratez ca pe o simplă referire şi atât. Primăria Braşov a cofinanţat, şi în acest an festivalul, iar biletele sunt la un preţ mai mic tocmai datorită susţinerii noastre şi vă invit la festival, inclusiv la această piesă. Sper să fie pe placul iubitorilor de teatru şi sper ca sălile să fie pline în fiecare seară”. Mai mult primarul George Scripcaru a promis că va veni şi el la spectacolul de teatru. Probabil pentru prima dată în viață.
Tâmpenie epocală… „din gingăşie” Viorica Geantă Chelbea, manager interimar al Teatrului Sică Alexandrescu” şi-a asumat gafa şi a precizat că a făcut-o din… gingăşie. „Trebuie să îmi asum, acel «mal entendu» cu renumitul text în limba engleză, îmi aparţine într-un fel sau altul. Gândul meu a fost, dacă gingăşia unui om, morală, gingăşia mea a fost să menajez cât se poate (…) Lucrurile bune pot avea uneori şi o finalitate tristă, depinde din ce unghi priveşti. Vă spun doar atât, gândurile au fost cele mai bune şi domnule primar, vă mărturisesc că vă mulţumesc că vă cheamă Scripcaru şi acest spectacol se cheamă «Scripcarul pe acoperiş» şi vă mai mulţumesc pentru extraordinarul gând de a face această conferinţă, să ne asumăm. În teatru se zice aşa: dacă dintr-o întâmplare ai făcut o gafă, aş putea da exemple, dar nu-mi permit, legalizeaz-o!”, a declarat managerul teatrului, Viorica Chelbea Geantă. În cele din urmă, monstruozitatea ,,limbistică” a avut şi efecte pozitive, pentru că au fost mulţi braşoveni care au întrebat de piesa „Scripcarul pe acoperiş”, adusă de Teatrul Evreiesc, din Bucureşti, după cum a precizat şi Cristian Ioan, directorul festivalului.
Sunt scoase la vânzare și bilete Festivalul de Dramaturgie Contemporană va avea loc în perioada 17-23 noiembrie. Vor participa şapte teatre din România şi Republica Moldova, dintre care 4 din Bucureşti, unul din Chişinău, unul din Oradea şi Teatrul Sică Alexandrescu din Braşov, care va prezenta un spectacol în premieră, dar nu va participa în concurs. Toate spectacolele sunt de înaltă ţinută şi nu trebuie să le rataţi, spun organizatorii. Totuşi, dacă în alţi ani festivalul era unul internaţional, anul acesta este doar cu participare internaţională, pentru că doar Teatrul din Republica Moldova este invitat din afara graniţelor ţării. Motivaţia principală a organizatorilor a fost faptul că timpul pentru organizarea acestui eveniment a fost foarte scurt, de mai puţin de trei luni. Biletele au fost puse în vânzare de vineri, 18 octombrie, şi vor putea fi cumpărate de pe site-ul www.mystage.ro sau de la casieria Teatrului Sică Alexandrescu Braşov. Costul lor este cuprins între 45 şi 65 de lei, în funcţie de spectacol.
10.000 de lei suma maximă pentru premii Ca şi în alţi ani vor fi acordate premii pentru cel mai bun actor, cea mai bună actriţă, cel mai bun regizor, pentru scenografie, dar şi premiul juriului. Marele Trofeu, pentru cel mai bun spectacol are, în acest an, o valoare de 10.000 de lei. Municipalitatea braşoveană sprijină evenimentul cu 400.000 de lei.
Programul: – Duminică, 17 noiembrie: Portugalia – Teatrul „Sică Alexandrescu”, Braşov: 50 de lei. – Luni, 18 noiembrie: La grande magia – Teatrul „Bulandra”, Bucureşti: 60 de lei. – Marţi, 19 noiembrie: Orchestra Titanic – Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti: 65 de lei, – Miercuri, 20 noiembrie: Zbor deasupra unui cuib de cuci – Teatrul „Metropolis”, Bucureşti: 65 de lei. – Joi, 21 noiembrie: Dosarele Siberiei – Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Chişinău: 40 de lei. – Vineri, 22 noiembrie: Occident Express – Teatrul Szigligeti, Oradea: 50 de lei – Sâmbătă, 23 noiembrie: „Scripcarul pe acoperiş” – Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti: 65 de lei.
P.S. ,,Scripcarul pe acoperiş” este unul dintre cele mai longevive musicaluri din istoria Broadwayului, un spectacol văzut şi iubit de milioane de oameni. A devenit apoi un film, şi el de succes.
Din 1964 încoace, „Scripcarul pe acoperiş”, reprezintă povestea plină de umor a unei familii evreieşti din satul Anatevka, Ucraina, aşa cum s-a petrecut ea în imaginaţia scriitorului Scholom Aleichem. Autorul textului, adaptat pentru scenă de Joseph Stein, reuşeşte performanţa de a nu plictisi deși îi foarte lung. Bogat în întâmplări cu cel puţin două tăişuri, mizând pe personaje verosimile şi variate, dar şi pe etern inepuizabilele teme ale modernităţii. Textul vioi pe care l-au adaptat multe teatre americane şi englezeşti în ultimele decenii ,,prinde” acum și la noi.
Ministrul Muncii a făcut anunțul serii: Calculele care îi vizează direct pe pensionari Ministrul interimar al Muncii, Marius Budăi, a făcut, la jumătatea săptămânii, un bilanț al numărului de români care sunt angajați, dar și a celor pensionați. Acesta a susținut că în România sunt 7 milioane de angajaţi şi 4,9 milioane de pensionari iar şomajul este la un nivel minim istoric.
Ministrul Budăi susține că salariul mediu brut este astăzi de 5.127 de lei şi există un număr record de contracte de muncă înregistrate în Revisal: 6.465.354 contracte de muncă aferente unui număr record de 5.609.060 salariaţi activi.
Budăi a subliniat că cifra nu include funcţionarii publici şi personalul din sistemul de ordine publică şi apărare, numărul total al angajaţilor din România fiind mult mai mare, de aproximativ 7 milioane, depăşind, în prezent, numărul pensionarilor (4,9 milioane).
„Am preluat punctul de pensie la 871,7 lei şi l-am adus la 1.265 de lei. Am preluat pensia medie la 888 lei, iar astăzi este 1.324 lei. Pensia minimă era 400 de lei în decembrie 2016, iar astăzi este 704 lei. Am recalculat pensiile pentru oamenii care au lucrat în grupa I de muncă, iar aceştia au primit creşteri de peste 1.000 de lei. Este vorba despre aproximativ 80.000 de pensionari. Cu toate aceste măriri, deficitul la pensii a scăzut de la 18 miliarde de lei în 2016, la 1,2 miliarde de lei la 9 luni în 2019”, a declarat Marius Budăi conform unui comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. El a amintit şi majorarea, de două ori, a prestaţiilor pentru handicap, în lunile ianuarie, respectiv iulie 2018. De asemenea, în prezent, este demarat un program prin fonduri europene, prin care persoanele cu dizabilităţi care vor să se angajeze primesc câte un voucher în valoare de 5.000 de euro pentru achiziţionarea de tehnologii asistive, a mai spus Budăi.
Marius Budăi a vorbit şi despre alte categorii sociale defavorizate,
precum veteranii de război şi văduvele acestora, amintind că
indemnizaţiile marilor mutilaţi de război au fost mărite de la 259 de
lei la 1.500 de lei, cele ale veteranilor încadraţi în gradul II de
invaliditate, de la 231 la 1.000 de lei şi cele ale celor din gradul III
de la 196 la 900 de lei, iar indemnizaţiile pentru văduvele acestora au
fost mărite de la 161 la 600 lei lunar.
Ministrul interimar al Muncii a deminstrat că șomajul a fost redus şi a ajuns la o cotă minimă istorică, de 3,03%, în condiţiile în care a fost preluat de la 4,82%. În cifră nominală, astăzi mai sunt 264.402 şomeri, faţă de 421.236 câţi erau în ianuarie 2017. Dacă în ianuarie 2017 erau 94.141 şomeri indemnizaţi, în august 2019 mai sunt 49.193.
Ministtul Marius Budăi a reamintit viitorilor guvernanţi că salariile profesorilor trebuie mărite, de la 1 septembrie 2020, la nivelul prevăzut în grila din anul 2022, iar punctul de pensie trebuie să crească la 1.775 de lei, tot la 1 septembrie 2020, urmând ca în anul următor acesta să fie majorat la 1.875 de lei, iar din octombrie 2.021 să se aplice noua formulă de calcul bazată pe VPR (Valoarea Punctului de Referinţă), mai ales că aceste măsuri au fost deja votate de Parlament.
10.000 de medici au plecat din România, până în 2016 – arată cel mai recent studiu realizat de către Organizaţia profesională a cadrelor medicale din Uniunea Europeană. Cercetarea a evidenţiat şi o serie de probleme cu care se confruntă sistemele de sănătate din mai multe state de pe continent.
În sinteză cateva exemple: * Croația, lipsa medicilor și asistentelor medicale, pe toate segmentele; * Franța, lipsa medicilor si asistentelor, * Italia, reducere a fondurilor a îngrijrilor publice de sănătate și chiar pentru unii medici – timp redus de lucru. Diferențe relevante între regiunile italiene privind calitatea și standardele, în special între nord și sud, * Polonia, lipsa banilor publici. Un sistem național al îngrijirilor de sănătate ostil pentru pacienți și medici. * România, situația este orientare spre spitale, și nu spre ambulatoriu; sistem supracentralizat în colectarea banilor și a deciziei pentru cheltuirea lor. Lipsa banilor publici, sistemul medical este condus de profesori universitari în medicină și, noi considerăm, prea mulți studenți de medicină și prea multe facultăți de medicină. Conform studiului cei mai mulţi medici români au plecat în Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie, pentru motive ce ţin de salarizare, condiţii de lucru şi respectul pacienţilor.
Prev
